|
|
||
|
Vezi și:ÎNTĂRI,
ÎMPUTERNICI,
ÎNȘFĂCA,
ȚINE,
BUN
... Mai multe din DEX...
PRINDE PUTERI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRINDE PUTERIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 279 pentru PRINDE PUTERI. Ștefan Octavian Iosif - Pintea ... și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat pe toți ciobanii ! I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să ... preste prunduri, Neguri răsărind se-nalță Din prăpăstii fără funduri ! Însă Pintea cîntă, cîntă !... Tot mai mult cîntarea-i place, Pînă ce din ceață zarea Prinde-ncet a se desface, Iar cînd soarele deodată Lumină tăria-ntreagă, Colo-n plaiuri depărtate Ce să vezi, măi frate dragă ! Nouă sate ... Petre Ispirescu - Poveste țărănească Petre Ispirescu - Poveste ţărănească Poveste țărănească de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise: - Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea mea, să-mi păziți mormântul, câte unul din voi. Cum auzi făgăduiala din gura feciorilor săi, căscă gura și-și dete sufletul. Gătire se făcu de îngropăciune, mă rog, ca la moartea unui împărat, și cu mare alai și jale fu pus la odihna de veci. Feciori, carii știau ce glăsuie tatăl lor când îi ieși sufletul, se puse de pază în noaptea dintâi feciorul cel mai mare al împăratului. Pândi el ce pândi, și în puterea nopții, pe când și apele dormeau, se pomeni fiul de împărat cu un oarecine că vine și vrea să dezgroape pe mort. Nici că e de gândit a-l fi lăsat feciorul de împărat să facă așa o nelegiuire, fără decât se luă cu dânsul la luptă. Și lupte-se, și lupte-se, până ce, când începu să cânte cocoșii, ... George Coșbuc - Cântece (Coșbuc) ... pace, Și tremură codru Cu inima ruptă De spaimă, se zbate, Cu vântul se luptă, Pocnește și sună Și-și urlă durerea, Căci vântul îl prinde Și-l strânge de mijloc, Topindu-i puterea! Și codrul se-ndoaie; Și-l biruie vântul, Râzând, îl sugrumă Și-i rupe vestmântul, Și părul ... George Coșbuc - Toamna (George Coșbuc) ... pace, Și tremură codrul Cu inima ruptă De spaimă, se zbate, Cu vântul se luptă, Pocnește și sună Și-și urlă durerea, Căci vântul îl prinde Și-l strânge de mijloc Topindu-i puterea! Și codrul se-ndoaie; Și-l biruie vântul Râzând îl sugrumă Și-i rupe veștmântul Și părul ... Alecu Donici - Furnica (Donici) ... prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea să mă vadă Și oamenii să se miere De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un mare car de fân ea s-au cățărat îndată; Au ajuns la târg, dar ah! ce cumplită lovitură Mândriei ... ... tată! Iar la glasul lui, răspunde, ca din niște dumbrăvi înflorite în adâncuri, ciripitul gâdilitor al ciocârliei... E cald. Pământul parcă fumegă. Grumazul lui Duman prinde să lucească de sudoare; jugul îl frige. Și din urmă glasul mai mâniat al stăpânului îl zorește: — Hai, Dumane, hai! Boii nu trag nici ... Alecu Russo - Cântarea României ... veche... de demult, demult... cerul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tânăr... câmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decât putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau, jucându-se prin rariște... pe o pajiște verde slobozenia, copilă bălăioară ... Vasile Alecsandri - Hora Unirei ... Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește! Amândoi suntem de-o mamă, De-o făptură și de-o ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... simte Tibull de multe buzdugane Și sângele-i țâșnește din calde tăieturi: Atunci cu nebunia supremei izbituri Se scutură, de fată abia se mântuiește ; El prinde pe Hiltruna de mijloc și-o izbește De-un brad — ea cade moartă cu blondul cap zdrobit, Și cade-apoi și dânsul de rane ... Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe ... ți moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea pește să mănânci. — Învață-mă, te rog, cumătră, că eu nu știu cum se prinde peștele. Atunci vulpea rânji dinții și zise: Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ... începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I ... îmbelșugare decât trăim acum. Mâncam mai multă pâine în starea ignorantă, Și hrana o pierdurăm de când știm limbi străine. Cuvântul meu de n-are putere și temei El însă nu jignește pre nobilii bărbați. Prostimea numai cere în toate rânduială, Iar disputa-nvățată pre un boier nu prinde. A nebunit aceia ce umblă ispitind Puterea sufletească și marginile ei; Și cel ce în sudoare petrece întregi zile, Dorind să afle cursul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINDE PUTERIRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PRINDE PUTERI. ... mări rezistența unei piese , a unui sistem tehnic etc . 3. Tranz . și refl . A face să prindă sau a prinde puteri ( de obicei după o boală ) , a face să - și recapete sau a - și recăpăta puterile ; a ( se ) întrema ... ... A da cuiva puterea de a face ceva . 2. Tranz . și refl . ( Înv . și pop . ) A da sau a prinde putere ... ÎNȘFĂCÁ , înșfác , vb . I . Tranz . A apuca brusc , a prinde cu putere ... să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea ... înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ... ... milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit ... încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor ... |
||