|
|
||
|
Vezi și:FUGĂRI,
GĂBJI,
ÎMPIEDICA,
LEGA,
CROI
... Mai multe din DEX...
PUNE PE FUGĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PUNE PE FUGĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 409 pentru PUNE PE FUGĂ. Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și mergea adânc în pământ. — Ce este aceasta? întrebă Costin pe călăuz. — Astă groapă n-are fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și ... când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându-se adânc, el începu a trage cu funia la sine pe tovarășul său din vale! — Ia sama și nu te teme! strigă el. Costin, văzându-se atunce râdicat în sus în mijlocul unei furtuni care ... picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse ... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii ... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă ... eterului ceresc. D-acolo se întoarce ș-în sânu-mi se așază - Tăcere, întunerec în preajma mea domnesc! Natura toată doarme, ființa-mi privighează Dasupra pe ruine mormântul strămoșesc. Un rece vânt se simte c-a morții răsuflare, Pe piatra cea-nverzită șuieră trecător: Ca viața se răvarsă o mută-nfiorare, Pustiul se însuflă d-un duh încântător. Tot este viu în preajmă-mi ... bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul al cununei Ce fiii Rumâniei știură a lua ... renvia subt Ștefan și ai vechimii ani Iarăși a se întoarce; a vitejiei hrană Subt el îmbărbătează a-nvinge pe tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându George Coșbuc - Pe pământul turcului ... sărbătorești: Nu e oare-o sărbătoare c-un voinic să te-ntâlnești? Scurt grăind: le face toate cum fac oamenii isteți. După ce-nserează bine, pune scara la podeț Și se urcă-ncet pe scară. Aoleo! De altă dată Nu s-ar fi suit nevasta în podeț nice legată, Dar acum suie de zboară. Mamă, mămulica mea! Iute-ncepe ... i Ucigă-l crucea-aici! Piei! Satană! fugi în codri! fugi în pietri! piară-ți glasul!... Atâte și mai pe-atâte vorbe goale-au răsărit Pe buzele Veronichăi. Diavolul, cel pitulit, Murmură și plin de teamă zice: Iartă, jupâneasă, Io-s drumar, mă culc aice, căci mi-e greu să viu ... ai ave! Dar de-aduc aci vro două, vei mânca? Străinu-n fine: De-i aduce, bine-i face, dacă nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu ... aseară. Străinul drumar bea, mâncă, însă e posomorât, Nu vorbește, deci nevasta l-a-ntrebat numaidecât: Ești bolnav doară, bădiță, ori ești supărat pe ... George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... unui obiect luminat dintr-o parte; iar ideea subînțeleasă, provocată de un singur cuvânt („aziâ€�). Și luați seamă: convingerea că femeia iubită e singura pe lume (această iluzionare exprimată indirect prin sub-înțelesul „odinioară te deosebeai de toateâ€�) este ceea ce Stendhal explică pe zeci de pagini prin fenomenul cristalizației ; e cel mai caracteristic efect sufletesc al amorului; e însuși Amorul... „La umblet și la port...â€� De ... se înțelege că nu ți-ar fi greu să faci deosebire între iubita ta și celelalte femei, chiar dacă n-ai fi așa de înamorat . Pe câtă vreme ca să poți deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (să-i poți presimți apropierea), trebuie să iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o ... al doilea spune lapidar și indirect: „Te iubeam atât de mult, încât eram în stare să te deosebesc dintre toate celelalte femei, numai de pe umblet și de pe portâ€�. Deci ca să recapitulăm: primul vers indică un sentiment în cea mai caracteristică manifestare a lui, al doilea vers, concentrând esențialul în ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta ... El un mânz își alegea, Mânz de fugă sprintenel, Ieșea-n vară pătrărel [5] Mânz ce fuge ca șolcanul De nu-l prinde nici arcanul. Pe el iute că sărea Și din fugă mi-l oprea La o poartă de grădină, De grădină cu flori plină Unde stau cadânele [6] De ... Spaimă singură-și făcea Și-ntr-un suflet se ducea La cadiu, la cafenea, Unde beau turcii cafea. ,,Sai, cadiule, nu sta, C-au răpit pe fiica ta!" Cadiul se-ngălbenea, Celmaua pe ochi punea, Pe-o tătarcă-ncăleca [8] Și la goană se lua, Iapa câmpii apuca, Urechiușele-și culca, Urma mânzului călca, Fugea mânzul nechezând, Iapa fugea rânchezând, Ș ... pentru bătrânețe. ↑ Adică de patru ani. ↑ Femeile turcești port numele de cadâne. ↑ Expresie turcească ce însemnează: Vină până colea. ↑ Adică: încăleca ... Vasile Alecsandri - Serb-sărac ... sunt pe plac, Mâini vârtej am să mă fac Să vin turcilor de hac!" ,,Copilaș de Serb-Sărac, Mult mi-ești drag și-mi ești pe plac, Dar eu, frate, mult mă tem De căzlarul din harem [7] Cel cu chipul de arap, Buzat, negru, ras pe cap Și cu solzii mari de crap. El că-și are-un bidiviu [8] Cu sânge de argint viu, Un fugar neîntrecut Care soare n ... ncrunta, Bidiviu-și întărta, Pe toți turcii-i întrecea Și-nainte se ducea. Vai! de fata hanului, Hanului tătarului, Nepoata sultanului! lată, iată Serb-Sărac Pe-un șoimuț de la Bugeac Că venea, mări, venea Cuvântul de-și împlinea. Pe căzlaru-l ajungea, Ajungea și întrecea! Iar căzlaru-l viclenea Și din urmă-i tot răcnea: ,,Copilaș cu cal de foc! Oprește negrul pe loc, Că-i pică potcoavele Și-ți răpune zilele." Serb-Sărac descăleca, Potcoavele cerceta... Nici un cui nu le cădea! Dacă vedea și vedea, Bici ... Și dârlog Lângă dârlog, Și din fugă cum venea El în scări se-nțepenea, De căzlari s-apropia Două palme-n ceafă-i da, De pe cal îl ridica Și ... Gheorghe Asachi - Turnul lui But ... e viu, Patul nunțe-i un secriu. Însă-n ziua de urgie, Are multe doctorii O bătrână, care știe Și descânteci face mii. Hârca veche, pe ascuns, Duce doamnei cest răspuns: S-alungi popa și pe mine, Va veni azi Butul tău; În ursita-i mântuire, Ea va drege precum vreu; De la crivăț, de l-apus, Bune farmeci ț-am ... Nouă măguri și stânci zece Avem încă ș-un hârtop. Nouă râuri a sălta, Păn cucoșul va cânta. Unde mergem? Unde?-Acasă, Chiar pe culmea lui Pion; RarÅ�ori omul pe-aici pasă, Lângă a Dochiei tron, Unde turnul meu va sta, Ce-n veci nume-mi va purta. Dulce-odor, ah, calul ține ... ușurat, Prăjini zece a saltat. Preste lacuri și păraie Trec mânați d-un rece vânt; Ici, colo, câte-o văpaie Saltă d-un pe alt mormânt, Și pe drumul zburători Petrec mirii călători. Stă, ascultă-mi a mea rugă De om cale nu-i aici! Calea-i bună pentru fugă, Urmă ... vântul chiar la zoare, Să-ți urmez de-amu nu pot. Tremură soția ta, Copere-mă c-o manta! Dulce doamno, iacă-ndată Eu voi pune ... Vasile Alecsandri - Toma Alimoș ... Vasile Alecsandri - Toma Alimoş Toma Alimoș Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri . Baladă populară românească; Departe, frate, departe, Departe și nici prea foarte, Sus, pe șesul Nistrului, Pe pământul turcului; Colo-n zarea celor culmi, La groapa cu cinci ulmi, Ce răsar dintr-o tulpină Ca cinci frați de la o mumă, Ședea ... Că-n departe auzea Un nechez ce nechezea Și se tot apropia. Toma-ncet mi se scula, Peste câmpuri se uita Și zărea un hoțoman Pe-un cal negru dobrogean, Pe-un cal sprinten voinicesc… Plătea cât un cal domnesc. Hoțomanul nalt, pletos Cum e un stejar frunzos, Era Manea cel spătos, Cu cojoc mare, mițos ... giumătate. Mane cu stânga lua, Cu dreapta se înarma, Paloșul din sân scotea, Ș-așa bine-l învârtea Ș-așa bine mi-l chitea, Că pe Toma mi-l tăia Pe la furca pieptului, La încinsul brâului, Deasupra buricului, Unde-i greu voinicului. Toma crunt se oțerea… Mane-n scări se-nțepenea, Dos la fugă și ... două jos cădea, Toma murgului zicea: — Alelei! murguleț mic, Alei! dragul meu voinic! Ochii-mi se painginesc, Norii sus se învârtesc. Te grăbește, aleargă, fugi ... ... Nu stiu, de-obosite, poate. Ori aleg prin Ugă-Bugă După cine să mai fugă Într-al doilea joc. Că-n curând încep să salte Pe sub tei; și cern Flori de tei din crăngi înalte. Loc făcându-le să treacă, Ierbi și flori pe câmp s-apleacă, Spicele s-aștern. Iar din tei, privind la ele, Ispitiți de joc, Niște pui de rândunele Și-au uitat mâncarea-n gură ... nu-l știură! Cerule, fă loc! Unu-ncepe-acum să-și bată Aripele-n vânt, Iată-i toți acum deodată Ciripind în zări senine: Iar pe sus pe-acolo-i bine, Nu ca pe pământ! Și se-ncinge-o veselie, Toate sar mereu, Flori și ierburi din câmpie, Vânt și flori și rândunele - Vesel, de-aș putea cu ele ... Iar nepoții lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruiene Doisprezece pui. Și mereu se-ncinge jocul, Până pe-nserat - Și e plin de râset locul, Plin de cântec deal și vale. Câte-un nor drumeț pe cale, Galben de mirat, Stă pe ... ... din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe jos se tăvăleau, Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! Cu ochi mari de puică-aleasă, Mergi degrabă în cea casă; Pune față la ghileală, Buze moi la rumeneală Și sprâncene la cerneală; [6] Apoi vină-aice-n casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" Mândra ... se făcea! Badiul încă-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De-mi ești soață credincioasă, Fă la apă că purcezi, Și-n fugă să te repezi Pe la gura pivniței, Tot de-a lungul uliței, La casele Marcului, Frățiorul Badiului, Și dă lui pe loc de știre Că mă aflu la pieire." Băduleasa purcedea, Dar la apă nu mergea, Ci-ntr-o fugă ajungea La casele Marcului, Marcului bulgarului ... păcatu-i ajungea! Care scăpa de stâlpan, Nu scăpa de buzdugan!... Noaptea neagră când cădea, Clăi de turci în foc ardea, Și lumina se-ntindea Pe luciul Dunării, Pe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PUNE PE FUGĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru PUNE PE FUGĂ. ... face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4 Va face el un legămînt cu tine. ca să-ți fie rob pe vecie? 5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6 Fac pescarii ... gura lui aruncă flacări. 22 Tăria lui stă în grumaz, și înaintea lui sare groaza. 23 Părțile lui cele cărnoase se țin împreună, ca turnate pe el, neclintite. 24 Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt. 25 Cînd se scoală el, tremură vitejii, și ... sabia; căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic. 27 Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred. 28 Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praștie sînt ca pleava pentru el. 29 Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, și rîde la șuieratul săgeților. 30 ... sînt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. 31 Face să clocotească fundul mării ca un cazan, și -l clatină ca pe un vas plin cu mir. 32 În urmă el lasă o cărare luminoasă; și adîncul pare ca pletele unui bătrîn. 33 ... ... povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i ... nu vii cu mînile goale înaintea Mea. 16 Să ții sărbătoarea secerișului, a celor dintîi roade din munca ta, din ceeace vei sămăna pe cîmp; și să ții sărbătoarea strîngerii roadelor, la sfîrșitul anului, cînd vei strînge depe cîmp rodul muncii tale. 17 De trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului, Dumnezeu. 18 Să n`aduci cu pîne dospită sîngele jertfei Mele; și grăsimea praznicului Meu să ... Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului. 20 Iată, Eu trimet un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum, și să te ducă în locul, ... ... fapte de sîlnicie. 7 Picioarele lor aleargă spre rău, și se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sînt pe drumul lor. 8 Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele, nu cunoaște pacea. - 9 Deaceea hotărîrea de izbăvire este departe de noi și mîntuirea nu ne ajunge. Așteptăm lumina, și iată întunerecul, lucirea, și ... noastre mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre sînt cu noi, și ne cunoaștem nelegiuirile noastre. 13 Am fost vinovați și necredincioși față de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat și vorbit cuvinte mincinoase; 14 și astfel izbăvirea s`a întors îndărăt, și ... nu mijlocește. Atunci brațul Lui Îi vine în ajutor, și neprihănirea Lui Îl sprijinește. 17 Se îmbracă cu neprihănire ca și cu o platoșă, Își pune pe cap coiful mîntuirii; ia răzbunarea ca o haină, și Se acopere cu gelozia ca și cu o manta. 18 El va răsplăti fiecăruia după faptele ... de Numele Domnului cei dela apus, și de slava Lui cei dela răsăritul soarelui; cînd va năvăli vrăjmașul ca un rîu, Duhul Domnului îl va pune ... ... Strălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mîna Lui pornesc raze, și acolo este ascunsă tăria Lui. 5 Înaintea Lui merge ciuma, și molima calcă pe urmele lui. 6 Se oprește, și măsoară pămîntul cu ochiul; privește, și face pe neamuri să tremure; munții cei vecinici se sfărîmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări vecinice. 7 Văd corturile Etiopiei, pline de groază, și se cutremură colibele din țara Madianului. 8 S`a mîniat oare Domnul pe ... cari pornesc, de strălucirea suliței Tale care lucește. 12 Tu cutreieri pămîntul în urgia ta, zdrobești neamurile în mînia Ta. 13 Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău, să izbăvești pe unsul Tău; sfărîmi acoperișul casei celui rău, o nimicești din temelii pînă în vîrf. -(Oprire.) - 14 Străpungi cu săgețile Tale capul căpeteniilor lui, cari se ... mă pună pe fugă, scoțînd strigăte de bucurie, ca și cum ar fi și mîncat pe cel nenorocit în culcuș. 15 Cu caii Tăi mergi pe mare, pe spuma apelor mari. 16 Cînd am auzit... lucrul acesta, mi s`a cutremurat trupul; la vestea aceasta, mi se înfioară buzele, îmi intră ... lui sînt mincinoase și înșelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înțelepciune și să facă binele. 4 În așternutul lui se gîndește la răutate, stă pe o cale care nu este bună, și nu urăște răul. 5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, și credincioșia Ta pînă la nori. 6 ... bunătatea peste ceice Te cunosc, și dreptatea peste cei cu inima neprihănită! 11 Să nu m`ajungă piciorul celui mîndru, și să nu mă pună pe ... Domnul, nici el nu va mai fi locuit, și nimeni nu se va mai așeza acolo... 19 Iată, vrăjmașul se suie ca un leu de pe malurile îngîmfate ale Iordanului împotriva locuinței tale tari; deodată voi face Edomul să fugă de acolo și voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta împotrivă?`` 20 ,,De aceea, ascultați hotărîrea pe care a luat -o Domnul împotriva Edomului, și planurile, pe cari le -a făcut împotriva locuitorilor din Teman: ,,Cu adevărat, îi vor tîrî ca pe niște oi slabe, cu adevărat li se va pustii locuința! 21 De vuietul căderii lor se cutremură pămîntul; strigătul lor se aude pînă la marea ... o mare înfuriată, care nu se poate potoli. 24 Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. - 25 ,,Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!`` - 26 ,,De aceea tinerii ei vor cădea pe ulițe, și toți bărbații ei de război vor pieri în ziua aceea, zice domnul oștirilor.`` 27 ,,Voi ... lor. 6 Ei ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, căci vor zice: ,Fug dinaitea noastră, ca întîiaș dată!` Și vom fugi dinaintea lor. 7 Voi să ieșiți atunci dela pîndă și să puneți mîna pe cetate, și Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mînile voastre. 8 Dupăce veți lua cetatea, să -i puneți foc, să faceți cum a ... făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărîmături, care se vede pînă în ziua de azi. 29 A spînzurat de un lemn pe împăratul din Ai, și l -a lăsat pe lemn pînă seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se pogoare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porții cetății, și au ridicat pe el o mare grămadă de pietre, care este pînă în ziua de azi. 30 Atunci Iosua a zidit un altar Domnului, Dumnezeului lui ... lui Israel Moise, robul Domnului, și cum este scris în cartea legii lui Moise: era un altar de pietre necioplite, peste cari nu trecuse ferul. Pe altarul acesta au adus Domnului arderi de tot, și jertfe de mulțămiri. 32 Și acolo Iosua a scris ... ... Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în țara în care vei intra și o vei lua în stăpînire, și va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiți, pe Ghirgasiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți și pe Iebusiți, șapte neamuri mai mari la număr și mai puternice decît tine; 2 cînd Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mîni, și le ... desăvîrșire, să nu închei legămînt cu ele, și să n`ai milă de ele. 3 Să nu te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor, și să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi; 4 căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S`ar aprinde de mînie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5 Dimpotrivă, iată cum ... nici vită stearpă în turmele tale. 15 Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ți va trimete niciuna din acele molime rele din Egipt pe cari le cunoști, ci va lovi cu ele pe toți ceice te urăsc. 16 Să nimicești toate popoarele pe ... ... la luptă, degetele la bătălie, 2 Binefăcătorul meu și Cetățuia mea, Turnul meu de scăpare și Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu! 3 Doamne, ce este omul, ca să iei cunoștință de el, fiul omului ca să iei seama la el? 4 Omul este ca ... o suflare, zilele lui sînt ca umbra care trece. 5 Pleacă cerurile, Doamne, și pogoară-Te! Atinge munții, ca să fumege! 6 Fulgeră, și risipește pe vrăjmașii mei! Aruncă-Ți săgețile, și pune -i pe fugă! 7 Întinde-Ți mînile de sus, izbăvește-mă și scapă-mă din apele cele mari, din mîna fiilor celui străin, 8 a căror ... voi cînta o cîntare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde. 10 Tu, care dai împăraților biruința, care ai scăpat de sabie ucigașă pe robul Tău David, 11 izbăvește-mă și scapă-mă din mîna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, și a căror ... ... ar înțelege, Și s`ar gîndi la ce li se va întîmpla. 30 Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Și cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul? 31 Căci stînca lor nu este ca Stînca ... adevărat că atunci cînd voi ascuți fulgerul săbiei Mele, Și voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc; 42 Sabia Mea le va înghiți carnea, Și-Mi voi îmbăta săgețile de sînge, De sîngele celor uciși și prinși, Din ... în stăpînire, dupăce veți trece Iordanul. 48 În aceeaș zi, Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 49 ,Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în țara Moabului, în fața Ierihonului; și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe ... și odihnă va fi mîntuirea voastră, în seninătate și încredere va fi tăria voastră.`` Dar n`ați voit! 16 Ci ați zis: ,,Nu! Ci vom fugi pe cai!`` -,,De aceea veți și fugi!`` -,,Vom călări pe cai iuți!`` -,,De aceea cei ce vă vor urmări vor fi și mai iuți! 17 O mie vor fugi la amenințarea unuia singur; și cînd vă vor amenința cinci, toți veți fugi, pînă veți rămînea ca un stîlp pe vîrful unui munte, și ca un steag pe creștetul unui deal.`` 18 ,,Totuș Domnul așteaptă să Se milostivească de voi, și Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu ... asculta. 20 Domnul vă va da pîne în necaz, și apă în strîmtorare. Învățătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii tăi. 21 Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: ,Iată drumul, mergeți pe el!` Cînd veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stînga. 22 Veți socoti ca spurcate argintul care vă acopere idolii și aurul ... turnate. Ca pe o necurăție le vei arunca, și le vei zice: ,Afară cu voi de aici!` 23 Atunci El va da ploaie peste sămînța ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUNE PE FUGĂRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PUNE PE FUGĂ. ... FUGĂRÍ , fugăresc , vb . IV . Tranz . A urmări pe cineva fugind în urma lui , a pune pe ... GĂBJÍ , găbjesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A prinde pe cineva care a fugit , care s - a ascuns ; a pune mâna pe ... piciorul ) de ceva sau de cineva care stă în cale ( și a cădea ) ; a se poticni . 2. Tranz . A pune unui animal piedică la picioare , a - i lega picioarele ca să nu poată fugi . 3. Tranz . Fig . A opri , a ține în loc pe cineva sau ceva ; a se pune ... să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța ... A ( se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig . A plictisi pe cineva ( căutând ceartă ) ; a se agăța de cineva . III. Tranz . 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii , al unui lanț etc . ; a pune în lanțuri , în fiare ; a înlănțui , a încătușa . 2. A prinde un animal ( de ceva ) cu ajutorul unei legături ... ... a obține piese ce urmează a fi asamblate în vederea confecționării unui obiect . 2. Tranz . A plănui , a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicații , de planuri etc . ; a începe un lucru sau o lucrare . 3. Tranz . A ... etc . , înlăturând obstacolele . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A lovi , a bate un animal sau un om ( făcându - i dungi sau vânătăi pe piele ) . 5. Intranz . Fig . ( Fam . ; în expr . ) A o croi la fugă = a fugi |
||