|
|
||
Vezi și:ȘERPAR,
ȘOIM,
ȘORICAR,
ȘTIUCĂ,
ȚIGĂNUȘ,
ACVILĂ,
ACVILIDĂ,
AVAT,
BIBAN,
BUFNIȚĂ,
CAZULCĂ
... Mai multe din DEX...
RĂPITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RĂPITÓR, -OÁRE, răpitori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpește pe cineva. 2. (Despre animale) Care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ** (Substantivat, f. pl.) Numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine. ** Fig. Hrăpăreț, uzurpator. 3. Fig. Care vrăjește, captivează; fermecător, încântător. - Răpi + suf. -tor.Sursa : DEX '98 RĂPITÓR adj. 1. prădalnic, (înv.) rapace, răpicios. (Păsări \~oare.) 2. v. încântător.Sursa : sinonime răpitór adj. m., pl. răpitóri; f. sg. și pl. răpitoáreSursa : ortografic RĂPIT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) și sub-stantival Care răpește. Animal \~. 2) (despre persoane) Care caută să se îmbogățească răpind; lacom de agoniseală; rapace. 3) fig. Care produce impresie foarte puternică; hip-notizant; fascinant. Femeie de o frumusețe \~oare. /a răpi + suf. \~torSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂPITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru RĂPITOR. Constantin Stamati - Răpitorul ... Constantin Stamati - Răpitorul Răpitorul de Constantin Stamati Un oarecare răpitor foarte se înavuțise, Și cu jurământ la toți făr-a-l întreba spunea, Și sufletul își punea, Că el acea avuție nu că ... Alexandru Macedonski - Rondelul Mării Japoneze Alexandru Macedonski - Rondelul Mării Japoneze Rondelul Mării Japoneze de Alexandru Macedonski Smaraldul mării răpitoare E jocul vecinic de colori În verdea flacără de soare De lângă țărmii ninși de flori. Liliachii, se duc izvoare Sub pomi, plăpânzi ca niște zori, Smaraldul mării răpitoare E jocul vecinic de colori. Copii, de griji neștiutori, Sunt japonezii-ntre popoare, Ș-orice dureri le sunt ușoare. Căci poartă-n suflet, zâmbitori, Smaraldul mării Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri) ... ca marea cu spumele aurite de razele soarelui. Românii din Moldova zic că Ileana Cosânzeana personifică Moldova cu podoabele și avuțiile pământului său, cu farmecul răpitor care flutură pe câmpiile sale. A zice de o femeie că e frumoasă ca Ileana Cosânzeana este tot așa ca și când se ... Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul ... El — mire, ea — mireasă, și-n jurul lor, șirag Din țiteră țin hangul și cântă mândre zâne... Din țiteră țin hangul și cântă răpitor, Și, stând să-nceapă danțul, ridică-n tact piciorul... Tresare cavalerul, înnebunit de-amor. Mai pătimaș își strânge la piept acum odorul. Atunci, fără de ... Alexandru Macedonski - Accente intime ... prea târziu să mor! Dar dac-acea femeie ce-n pântecile sale, În zilele-i frumoase de glorii triumfale, Când supunea destinul c-un zâmbet răpitor, Ursită-a fost să poarte pe bietul visător, O! dac-acea femeie ar fi putut să știe Ce soartă pregătindu-și îmi pregătește ... Alexandru Macedonski - Albaspina Alexandru Macedonski - Albaspina Albaspina de Alexandru Macedonski Creștea un stuf de albaspină Ce înflorea voios la soare, Umbrind o cruce în ruină Pe valea Grecii răpitoare! În drum, trăsura ni s-oprise, Ș-apropiindu-ne de cruce, Din florile ce-mbobocise Și ce aveau să se usuce, Rupsei o ramură-nflorită, Și cugetai, că chiar în groapă, Speranța de-om nedespărțită Cu omu-odată nu se-ngroapă, Că de-nsoțește albaspină Pe om, și-n moarte cu constanță, Emblema ei de farmec plină Nu strigă celor vii: ,, Alexandru Macedonski - Niponul Alexandru Macedonski - Niponul Niponul de Alexandru Macedonski Fantasmagoric de colori, Cu coperișuri lucitoare, Sub largă purpură de flori Niponul magic râde-n soare. Idolatrat de călători Pe marea lui străvăzătoare Scamatorie de colori Și jucărie răpitoare, Niponul magic râde-n Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur ... e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ... Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski) Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski) Primăvara de Alexandru Macedonski Sub flori de măr Ce mi se scutură în păr Se umple sufletul de soare; Pe orice frunți suferitoare, Oh! ningeți, albe flori de măr. Sub liliac Sunt paseri dulci ce nu mai tac, Concert de voci mângâietoare Sărmani cu inimi gemătoare, Uitați, dormiți sub liliac. Pe sub cais Din aripi bate albul vis De-o inocență răpitoare: Amanți cu inimi arzătoare, E fericirea sub cais. Sub nucul lat Te afli însă izolat Și-n umbra lui îmbătătoare Trecutul naște ca o floare Ah! de-aș muri sub nucul Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ... Anton Pann - Toporul și văcșoara ... tem că te-oi înjura, Mi-a zis : Mă ! tu ești un hoț De n-ai de potrivă-ți soț. Ești un țigan răpitor, Șiret șî înșelător, N-a rămas un om în sat Care să nu-l fi pișcat." -Mă ! mă ! n-auzi tu, mișel, Zapciul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂPITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru RĂPITOR. ȘERPÁR șerpare , ( 1 ) s . n . , șerpari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Brâu lat de piele ( prevăzut cu buzunare ) pe care îl poartă țăranii ; chimir . 2. S . m . Pasăre răpitoare , asemănătoare cu acvila , cu spatele de culoare brună - cenușie și cu pântecele alburiu , care se hrănește mai ales cu șerpi , șopârle și broaște ( Circa�tus gallicus ) . - Șarpe + suf . - ȘOIM , șoimi , s . m . 1. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi , de mărime variată , agere și puternice , cu ciocul scurt și curbat și având câte o crestătură în formă de dinte , care se hrănesc cu pradă vie , mai ales cu păsări ( Falco ) . 2. Epitet pentru un bărbat curajos , viteaz , mândru , semeț ; șoiman ( 2 ) . 3. ( Pop . ) Cal sprinten , aprig ; șoiman ( 3 ) . 4. Copil preșcolar sau în primele clase de școală care făcea parte din organizația Șoimilor Patriei până în decembrie ȘORICÁR , șoricari , s . m . 1. Soi de câine care prinde șoareci . 2. Numele mai multor păsări răpitoare din familia acvilidelor care se hrănesc mai ales cu șoareci ( Buteo ) . [ Var . : șorecár s . m . ] - Șoarec + suf . - ... ȘTIÚCĂ , știuci , s . f . Pește răpitor de apă dulce , cu corpul lung , aproape cilindric , cu gura mare înarmată cu mulți dinți și cu botul turtit ca ciocul de rață ; mârliță ( Esox ... ... baltă cu picioarele înalte , cu ciocul lung și încovoiat în jos , cu spatele și aripile negre cu reflexe verzui și ruginii ( Plegadis falcinellus ) . 3. Pește răpitor ÁCVILĂ , acvile , s . f . 1. Gen de păsări răpitoare de zi , mari , din familia acvilidelor , cu ciocul drept la bază și încovoiat la vârf , colțul gurii ajungând sub ochi , cu gheare puternice și cu aripi lungi și ascuțite ; pajură , aceră ( Aquila ) . 2. Stemă reprezentând o acvilă ( 1 ) ; ACVILÍDĂ , acvilide , s . f . ( La pl . ) Familie de păsări răpitoare , având ca tip principal acvila ( 1 ) ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din această ... AVÁT , avați , s . m . Pește răpitor ... BIBÁN , bibani , s . m . Pește răpitor BÚFNIȚĂ , bufnițe , s . f . Cea mai mare pasăre răpitoare de noapte , având penajul de culoare brună - ruginie cu dungi negre și galbene , cap mare și ochi galbeni - portocalii mari , apropiați unul de altul , cu smocuri lungi de pene la urechi ; bou - de - noapte , buhă , bufnă ( Bubo bubo ) . - Bufnă + suf . - CAZÚLCĂ , cazulci , s . f . Unealtă pentru pescuitul peștilor răpitori în timpul iernii sub gheață . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||