|
|
||
|
Vezi și:RĂZLEȚIRE,
ÎMPRĂȘTIA,
PRIBEAG,
RĂSFIRA,
RĂSPÂNDI,
RĂZLEȚ,
RISIPI,
SPARGE,
SPORADIC,
STINGHER,
ZBURĂTĂCI
... Mai multe din DEX...
RĂZLEȚ(IT) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂZLEȚ(IT)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru RĂZLEȚ(IT). Alexandru Macedonski - În noapte Alexandru Macedonski - În noapte În noapte de Alexandru Macedonski Albastră era noaptea și fragedă natura, În cer plutea răzleață o pulbere opal, Dar valuri îndârjite urca în mine ura, Domnea Satan în mine, magnific înger pal. Erau muiate-n aur abisurile-albastre, Safire luminoase eliptic gravitau, Clipeau diamantate oștirile de astre Și-n pace să reintre zadarnic căutau. Și valuri îndârjite urca în mine ura, Domnea Satan în mine, magnific înger pal... Albastră era noaptea și fragedă natura, Și-n cer plutea răzleață o pulbere George Coşbuc - Prahova Prahova de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 23 Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind. În pământ cât e de rece Și-n pământ nu vezi nimic Nu te mai întoarce-acasă! Eu pe drum te voi petrece Cu povești și cu povețe, Voi cânta a ta frumsețe! Lasă lumea ta, o lasă, Tu frumoasă, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubită! Adă mâna, să nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii de șoapte. Râzi cu hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune- ... Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ... Ștefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeți Ştefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeţi Cătră tinerii poeți — 1901 — de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Întunecată-i steaua țării noastre... Înstrăinați trăim în zile grele, Și viitorul — plin de semne rele — Vestește lacrămi numai — și dezastre... Spre voi se-ndreaptă glasul rugii mele, Frați cîntăreți ! Sus inimele voastre, Poeți pierduți prin nori și-n zări albastre Ce nu visați decît la flori și stele... Nu osteniți, ca-n asfințit de seară, Ci — treji la mîndrul sunet de fanfară — Veniți cu suflet și cu voie bună Spre soarele ce-i gata să răsară, Să înălțăm iar flamura străbună A dragostei de lege și de țară ! II Cîntați umbriți de-a flamurei aripă Sub care uriași bătrîni luptară ! Au n-auziți pe-ntinsele hotare Ce jalnic paseri mari de pradă țipă ? Și nu vedeți ce nouri se-nălțară ?... Grea vijelie-n fiecare clipă Ne spulberă comorile-n risipă — Chiar sfînta noastră doină stă să piară ! Copii răzleți ai mîndrei noastre nații ! De mai trăiește-n voi simțire vie, Veniți atunci și vă cunoașteți frații ! Sădiți în inimi vechea bărbăție, Avînturi mari, eterne aspirații... Și numele ... Ștefan Octavian Iosif - Sfat în pustie ... Sus și la drum ! gătește-te degrabă, Că vremea trece, vremea nu te-ntreabă, Și ceasul de pornire bate-acum !... Ori poate vrei să mori răzleț pe drum? Hei, sunt trudit și eu, și de-ar fi chip Aș mai dormi măcar și eu oleacă, Dar caravana pleacă, Și vai, â ... Cincinat Pavelescu - Doamnei Mary ... Cincinat Pavelescu - Doamnei Mary Doamnei Mary de Cincinat Pavelescu Fruct oprit al tinereții, Din tot darul primăverii Aș mai cere-atâta vieții: Nu un măr răzleț Constantin Mille - Drept prolog Constantin Mille - Drept prolog Drept prolog de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Oricine-ai fi, din rândul acelor ce-s în bine Ori paria al lumii strivit și-ades flămând, Bătrân cu barba albă sau tânăr ca și mine, Copilă tinerică cu ochii de lumine, Sau babă înălbită colțunul împletind, Oricine-ai fi tu, care răzleața ta privire Asupra astor rânduri acum ai aruncat, Gândește-te l´a lumii amară nălucire, Gândește-te la negrul din neagra omenire, La mic ca și la mare, la slab și la bogat, Că ai simțit în tine, ca mine, clocotind Și dor de răzbunare, și dor frumos și blând, Și nostalgii frumoase de dragoste și bine, Și visuri ideale, și visuri dulci, senine, Și focul de-a ucide tot răul pe pământ; Gândește-te că unor nu li-i destul o lume În care se´nvârtește tot omul ordinar, Că strâmt le este cercul prezentului barbar, Că lângă al iubirii sfințit și dulce nume E numele dreptății de-o mie de ori sfânt! Destul e pentru mine să văd a mea cântare Că a produs în piepturi un lung oftat de dor Și ... Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) Dimitrie Anghel - Ţiganii (Anghel) Țiganii de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 756, 25 ian. 1911, p. 1. Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda. Sclipiri ... Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii Imn Tăcerii de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Adâncul tâlc al existenței Tăcerea mută-l revelează, când făr' de chipul aparenței Realitatea o probează. Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, Cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, Cel ce ofrandă-aduce tot ce are Aceluia ce-nseamnă însăși Viața, cel ce se-ntoarce veșnic la izvoare și-i pregătit oricând pentru povața Oricui ar fi dispus să îl învețe, cel ce se-ncumetă-a privi-n tăcere să-L vadă în faptele ce par răzlețe pe Cel ce, Singur, știe-a lor durere Și le păstrează-n viață prin Iubire, cel ce-n poeme-ncearcă să cuprindă Esența vie-ascunsă-n elixire și din tabloul Vieții să desprindă Ce Pictorul a vrut să-nfățișeze prin umbrele pe Chipul nemuririi, cel ce-ndrăznește să se adreseze prin efemere versuri, omenirii, Muindu-și pana-n disperarea mută, reînviind speranța și-n cuvinte întreaga lui iubire așternută, din toate câte sunt, luând aminte, Cel ce avea cât de mult a spune, cândva, prin rimele-i meșteșugite ar mai ... George Coșbuc - Crăiasa zânelor ... înșii Ana salbă. Crăiasa vine iar. Zărind Frumoasa jucărie, Aprinșii-i ochi mai mult s-aprind Să aib-acea mândrie. Ce-i asta? Salbă! Ard răzleț Mărgeanuri roșii-n pară, Și n-ai fi dat d-ajunsul preț Al salbei, dând o țară. Și cui o dai tu? pătimaș Zâmbind crăiasa ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂZLEȚ(IT)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru RĂZLEȚ(IT). RĂZLEȚÍRE , răzlețiri , s . f . Faptul de a se răzleți . - V. ÎMPRĂȘTIÁ , împr ? știi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să plece sau să fugă ori a pleca , a fugi în toate părțile ; a ( se ) risipi , a ( se ) răspândi , a ( se ) răzleți . 2. Refl . ( Despre lichide ) A se răspândi , a se ... f . ( Persoană ) care merge din loc în loc fără a avea o țintă sau o treabă precisă ; hoinar ; străin . 2. Adj . Singur , izolat , răzleț RĂSFIRÁ , răsfír , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) desface fir cu fir , a ( se ) separa , a ( se ) depărta între ele ( firele părului , ale bărbii etc . ) fără a strica întregul . 2. Refl . și tranz . A ( se ) împrăștia , a ( se ) întinde în diferite direcții ; a ( se ) răzleți . 3. A risipi , a împrăștia , a presăra . [ Var . : resfirá vb . I ] - Răs - + RĂSPÂNDÍ , răspândesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre lumină , căldură etc . ) A se împrăștia în toate părțile sub formă de unde , emanații , vapori etc . ; a se degaja . 2. Refl . ( Despre știri , vești , publicații ) A se difuza , a deveni cunoscut . 3. Refl . și tranz . ( Despre ființe ) A porni sau a determina să pornească în direcții diferite ; a ( se ) răzleți , a ( se ) RĂZLÉȚ , - EÁȚĂ , răzleți , - e , adj . 1. ( Despre ființe ) Care s - a depărtat de ceilalți , care a rămas singur . 2. Care rătăcește din loc în loc ; pribeag , înstrăinat , RISIPÍ , risipesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A arunca sau a cădea în toate părțile ; a ( se ) împrăștia . 2. Tranz . A cheltui fără socoteală ; a irosi bani , averi . 3. Refl . ( Despre oameni ) A se răspândi în toate părțile ; a se răzleți , a se răsfira . 4. Refl . ( Despre nori , ceață , aburi etc . ) A se destrăma , a dispărea , a pieri . 5. Refl . și tranz . A ( se ) destrăma , a ( se ) prăbuși , a ( se ) nărui , a ( se ) surpa . 6. Tranz . A face să dispară , a înlătura , a îndepărta o grijă , o durere , un SPÁRGE , sparg , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( se ) preface în bucăți , în cioburi ; a face să plesnească sau a plesni , a ( se ) crăpa . 2. Tranz . A sfărâma , a distruge învelișul unui lucru , pentru a extrage și a folosi conținutul . 3. Tranz . A distruge , a nărui , a nimici . 4. Tranz . A deschide prin forțare o ușă , o încuietoare ; p . ext . a jefui , a prăda . 5. Tranz . A împinge , a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios ; p . ext . a ucide . 6. Refl . Fig . ( Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia ) A lua sfârșit , a se termina ; a se întrerupe ( prin împrăștierea participanților ) . 7. Tranz . Fig . ( Înv . ) A răzleți o oaste ; a birui , a înfrânge ; a împrăștia . [ Perf . s . spărsei , part . ... ce , adj . ( Adesea adverbial ) Care apare , care se manifestă pe ici , pe colo sau din când în când ; lipsit de continuitate ; distanțat , rar ; împrăștiat , dispersat , răzleț ... STINGHÉR , - Ă , stingheri , - e , adj . 1. Care este doar ici și colo ; izolat , răzleț ZBURĂTĂCÍ , zburătăcesc , vb . IV . 1. Tranz . A arunca cu ceva ( într - o pasăre , într - un pom etc . ) ; a zburătui ( 1 ) . 2. Intranz . și refl . ( Despre stoluri de păsări ) A se risipi bătând din aripi și înălțându - se de la pământ ; a face zboruri scurte , aproape de pământ . 3. Intranz . și refl . ( Despre pui ; p . ext . despre copii ) A se dezvolta , a crește ; a căpăta independență ; a se |
||