A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru REGLEMENTAT

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru REGLEMENTAT.

Ion Luca Caragiale - Urgent

Ion Luca Caragiale - Urgent Urgent de Ion Luca Caragiale 1901 Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență să binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 683 - 1 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută noiembre 15 cu No. 654, avem onoare a vă repeta cu insistență rugăciunea ce v-am făcut în privința lemnelor de încălzit necesare școalei de fete No. 1 din această urbe, care se află în lipsă de căldură suficientă pentru studii pe timpul de iarnă, mai ales așa de aspră cum este cea actuală, încât elevele sunt incapabile a mai scrie cu mânile înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, ...

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

Calistrat Hogaş - Cucoana Marieta Cucoana Marieta de Calistrat Hogaș Alți oameni, alte timpuri!..: Iată pentru ce nu găsi nimeni nici prea mojic, nici prea necuviincios pe Andrei, nepotul căpitanului Enache, când, într-o sară, sosind de pe coclauri la moșul său, căpitanul, umplu așa, fără de veste și cum se afla de pe drum ușa salonului plin de lume, cu persoana sa bărboasă, colbăită, nepeptănată, cu umbra neagră a imensei sale pălării, cu cele două opinci de la picioare nu mai puțin imense și cu înfățișarea de broaște strivite, iar, peste tot și peste toate, cu vestita sa manta, care ar fi putut sta cu cinste și pe umerii de stâncă ai Panaghiei... Cine nu cunoștea pe Andrei, nepotul căpitanului Enache!... Cucoanele, mai cu samă, își dădeau ghionturi pe ascuns și vorbeau pe șoptite înde ele, când îl vedeau. — Doamne, dragă, mai văzut-ai tu, de când ești, un om așa de sucit și hursuz ca nepotul ista al căpitanului? Eu, una, drept să-ți spun, nu-l pot suferi... Și, legănându-se în cumpănă pe scaun, își făcea vânt alene cu evantaliul, uitându-se nehotărât înainte și cam pe sus... — Eu, Lențo, dacă m- ...

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ...

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile Cașe­mirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosi­toare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră este scurtă și în comparație cu viața omului se poate numi numai o clipeală, pentru aceea noi avem numai două perioade în viață, adică tinerețea și moartea, pe când la oameni de la tinerețe până la moarte se trage tristul și înde­lungatul period al bătrâneților cu suferințele lor de neputințe trupești, cu deziluzii amare, cu doruri ale trecutelor fericiri, care li se arată în depărtare, stingându-se cu ultimele raze ale flăcării juneții. Dar și junețea lor e adeseori jalnică, fiind năvălită de miriade de dușmani microscopici, ce le rod măruntaiele, gospodărind în ale lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejin­du-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. ...

Calistrat Hogaș - La Pângărați

Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ...

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Câteva păreri de Ion Luca Caragiale Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o facem tocmai pentru că voim să alimentăm continuarea discuției; dacă n-am da pe de lături, ar înceta poate discuția prea degrabă: ei! atunci de unde ar mai țâșni adevărul? Așa, de exemplu, multe ilustrațiuni literare au discutat vreo cinci ani cu înaltă căldură asupra întrebărilor: Artă pentru artă? sau artă cu tendență?? Rezultatul aprigei lupte a fost că fiecare dintre polemiști a rămas să împărtăsească până la urmă opinia sa proprie. De ce? Pentru că și atunci s-a vorbit despre toate, despre toate, afară de un singur lucru, care, după părerea mea, ar trebui și el pomenit măcar în treacăt. Mă rog, câteva întrebări: Au tendență piesele lui Shakespeare? — Desigur, nu. Dar Tacit?... dar Divina Comedie?... Ba bine că ...

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGLEMENTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru REGLEMENTAT.

REGLEMENTA

REGLEMENTÁ , reglementez , vb . I . Tranz . A supune ceva unor norme sau unui regulament , a stabili raporturi legale , a legaliza ; a pune în ordine , a

REGLEMENTARE

... REGLEMENTÁRE , reglementări , s . f . Acțiunea de a reglementa și rezultatul ei . V. reglementa

COLESTEROL

COLESTERÓL s . m . Substanță care se găsește , liberă sau combinată , în untura de pește , în bilă , sânge , țesut nervos , gălbenuș de ou și care reglementează permeabilitatea față de lichide a membranelor celulare ;

DECRET

DECRÉT , decrete , s . n . Act prin care se stabilesc dispoziții obligatorii sau prin care se reglementează anumite situații individuale , emanat de la organul suprem al puterii de

DISPECER

DISPÉCER , dispeceri , s . m . Tehnician sau sistem automat care urmărește , coordonează și reglementează operativ mersul producției dintr - o întreprindere , care supraveghează mișcarea trenurilor pe o anumită porțiune a liniei

DISTANȚIER

DISTANȚIÉR , distanțiere , s . n . 1. Piesă care are funcțiunea de a menține distanța reglementară dintre două piese , două elemente etc . 2. Instrument care servește la măsurarea distanțelor mici dintre nave . [ Pr . : - ți - er ] - Distanță + suf . -

DREPT

DREPT , DREÁPTĂ , ( A , B ) drepți , - te , adj . ( C ) adv . , ( D ) drepturi , s . n . ( E ) prep . A. Adj . I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade . 3. ( Reg . ; despre bunuri materiale ) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă ...

EPAGOG

... EPAGÓG , epagogi , s . m . Arbitru care reglementa

HALTĂ

HÁLTĂ , halte , s . f . 1. Punct de oprire reglementară ( de scurtă durată ) a trenurilor ; gară mică . 2. Oprire , popas . 3. Scurtă oprire a trupelor în marș , pentru odihnă , ajustarea echipamentului și verificarea tehnicii de

MUNCĂ

MÚNCĂ , munci , s . f . 1. Activitate conștientă ( specifică omului ) îndreptată spre un anumit scop , în procesul căreia omul efectuează , reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale . 2. ( Concr . ) Folos material , bun agonisit prin lucru ; agoniseală , câștig , profit . 3. Efort de a realiza ceva ; strădanie ; ocupație , îndeletnicire . 4. ( Înv . și pop . ; la pl . ) Torturi ,

SISTEM

SISTÉM , sisteme , s . n . 1. Ansamblu de elemente ( principii , reguli , forțe etc . ) dependente între ele și formând un tot organizat , care pune ordine într - un domeniu de gândire teoretică , reglementează clasificarea materialului într - un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit . 2. Totalitatea depozitelor formate în decursul unei perioade geologice . 3. Metodă de lucru , mod de organizare a unui proces , a unei operații , fel de a lucra ; normă , obicei . 4. Model , tip , tipar ; marcă ( de fabrică ) . 5. ( În sintagma ) Sistem audio = combină muzicală . [ Var . : ( rar ) sistémă s .

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...