|
|
||
|
Vezi și forma bază: ROMÂNIA Vezi și:ROMÂNESC, CURB, DOMNITOR, FRANC, GÂNDIRISM, GĂGĂUZ, JUDEȚ, LEGIONAR, LEU, MEOȚIAN, NOTAR ... Mai multe din DEX...ROMÂNIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROMÂNÍE s.f. 1. (Înv.) Limba română. * Expr. Pe românie = în românește, în limba română. 2. (În forma rumânie) Condiție a țăranilor din Țara Românească dependenți de stăpânul feudal al moșiei (domn, boieri, mănăstiri); condiție de rumân; iobăgie. [Var: rumâníe s.f.] - Român + suf. -ie.Sursa : DEX '98 ROMÂNÍE s. v. română.Sursa : sinonime româníe (limba română) s. f., art. românía, g.-d. româníi, art. româníeiSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROMÂNIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 255 pentru ROMÂNIE. Vasile Alecsandri - Deșteptarea României ... publicată în ediția I a Doinelor , fiindcă volumul, tipărit la Paris, avea a trece prin Austria pentru ca să intre în România Dimitrie Bolintineanu - La România ... Dimitrie Bolintineanu - La România La România de Dimitrie Bolintineanu Astfel cum se-nclină crinul Fără viață și color, Când un vierme-i roade sânul Fraged și desfătător; Astfel, dulce Românie, Tu ... Gheorghe Asachi - Voichița de Românie Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean. Caraiman, comișelul lui Ștefan. Osman Aga. Oșteni de ambele țări. Un sahastru. Scena urmează în Românie la anul 1474. Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 1.7 Scena VII 1.8 Scena VIII 1.9 Scena IX 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, ... Alexandru Vlahuță - România pitorească ... Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE ... Alecu Russo - Cântarea României Alecu Russo - Cântarea României Cântarea României de Alecu Russo Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării voastre. Domnul părinților voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și va ridica dintre voi pe cineva, care va așeza iarăși pe urmașii voștri în volnicia și puterea de mai înainte. (Cronică moldovenească) 1 Domnul Dumnezeul părinților noștri înduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemângâiat, înduratu-s-a de durerea plămâilor tale, țara mea?.. Nu ești îndestul de smerită, îndestul de sfâșiată? Văduvă de feciorii cei viteji, plângi fără încetare pe mormintele lor, precum plâng și jelesc femeile despletite pe sicriul mut al soților. 2 Neamurile auziră țipătul chinuirii tale; pământul se mișcă. Dumnezeu numai să nu-l fi auzit?.. Răzbunătorul prevestit nu s-a născut oare? 3 Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ? care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate? 4 Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin cerul tău; ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară ... Gheorghe Peșacov - Jălirea necuviincioasei morți a heroului României Gheorghe Peşacov - Jălirea necuviincioasei morţi a heroului României Jălirea necuviincioasei morți a heroului României de Gheorghe Peșacov 1821, august 15 Ceriule ! Cum nu ți-e milă. De lasă să piară cu silă Un luciafăr luminos, Ce pînă să nu răsară, Spre apus îl mînă iară Un nor prea întunecos ! Și d-erea ca să apuie Norilor să se supuie, Pentru ce, dar, s-a ivit ? Pentru ce iar să se-ntingă Spre apus, și să se stingă Plîngînd totul c-a perit ? Pentru ce, spre scăpătare Să alerge așa tare, La răsărit fiind ajuns ? De ce numai să lucească Și îndată să lipsească, Să rămîie-n veci ascuns ? De ce raze luminoase, Cu ziori prea mult frumoase, Orizontului a-ntins ? Cînd era să nu rămîie, Ci apusului să-l mîie Un nour negru, ce l-a atins ? Mai pe urmă, cu ce vorbă Ast pahar, vai, el să-l soarbă, Și să fie hotărît Așa-n vreme prea puțină, Să lipseasc-a lui lumină Și să piară amărît ? Ah, stihiilor în fire ! Ce prea rea nenorocire Ce teatru prea ciudat ! Văz ca zioă-n miaza ... Gheorghe Rafael Ștefănescu - Amintiri din România socialistă ... Gheorghe Rafael Ştefănescu - Amintiri din România socialistă Amintiri din România socialistă de Gheorghe Rafael Ștefănescu Prefață →→ Publicată de Editura Mirador din Arad, 2005. Prefață 1. Primele amintiri 2. „Jafulâ€� 3. „Înflorireaâ ... Mihai Eminescu - Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie Mihai Eminescu - Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor, Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc; Căci rămîne stînca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormîntul Spada ta de sînge dușman fumegînd, Și deasupra idrei fluture cu vîntul Visul tău de glorii falnic triumfînd, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ți vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n brațe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie! Tînără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei ... în oficinile presei și în cabinetele diplomaților; glasul lor ajunge până la tronurile monarhilor, arbitrii lumii! Energia și elocvența lor devine stăpâna opiniei publice; și România este copilul de predilecțiune al Europei, precum fusese Elada în 1821-1828! Pacea de la Paris se încheie în 18/30 martie 1856. Românii sunt ... clăcii (boierescul), împropietărirea țăranilor! Marea chestiune socială care pretutindeni a costat sacrificii materiale colosale, ruina de clase întregi și șiroaie de sânge, în România se dezleagă fără nici o picătură de sânge, fără ruina nimănui; ba chiar din contra, de la al doilea an producția agricolă se îndoiește și ... Ș-apoi, s-a putut susține că Două Mai a fost o lovitură de stat, un act care în deafară restatornicea România în toate drepturile sale de națiune liberă și autonomă, și în lăuntru sfărâma oligarhia și chema un milion de români la viața politică și la ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în ... mai mult decât o greșeală a predica latinirea: este un anahronism; prelungit anahronismul este un pedantism ridicol, și predicătorii anahronismului se cheamă pedanți. România a zis: de când latinirea limbii, s-a lățit și despărțirea religioasă a românilor; și toate ideile mari ale ... literatori, de calcă fără frâu peste toate lexicoanele lumii și peste logică, pentru a îmbogăți sistemele d-voastră. D-voastră ați introdus în România patosul declamațiilor reci, argumentația pentru un pahar de apă, tomuri pentru descoperirea unei reguli de gramatică latină aplicată la gramatica română; d-voastră nu mai ... a coteriilor politice, științifice și literare. Dar tocmai pentru că Termenul "ideologii" este folosit aici cu sensul de idei fantastice, fără suport real. Toată românia a început deodată a fi o coterie, pedantismul s-a încuibat între noi, și ne-am proclamat toți scriitori ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMÂNIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ROMÂNIE. ... ROMÂNÉSC , - EÁSCĂ , românești , adj . Care aparține României sau populației ei , privitor la România ... punctele de egală adâncime ale reliefului fundului apelor ( oceane , mări , lacuri ) . 6. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Curbă de sacrificiu = denumire dată în 1931 - 1933 , în România DOMNITÓR , - OÁRE , domnitori , - oare , s . m . , adj . I. S . m . Domn ( 3 ) ; spec . titlu purtat de suveranii României între 1859 și 1881 ; persoanaă care avea acest titlu . II. Adj . 1. ( În sintagma ) Familie ( sau casă ) domnitoare = dinastie . 2. Fig . ( Rar ) Care domnește , stăpânește , domină . - Domni + suf . - ... FRANC ^1 , franci , s . m . 1. Denumire dată unității monetare în Franța , Belgia , Elveția etc . 2. ( Înv . ) Unitate monetară în România ; leu ^2 . FRANC ^2 , franci , s . m . Denumire dată portaltoiului obținut din sămânța soiurilor cultivate ( la măr , păr , cireș etc . ) care face parte din aceeași ... ... GÂNDIRÍSM s . n . Curent filozofic din România ... s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care aparține unei populații de origine turcă , dar de religie creștină , care locuiește în România ... apoi . II. S . n . 1. ( În vechea organizare a Țării Românești ) Împărțire administrativ - teritorială , corespunzătoare ținutului în Moldova . 2. Unitate administrativ - teritorială , în România ... subst . , adj . 1. S . m . Soldat care făcea parte dintr - o legiune romană . 2. S . m . și f . Membru sau simpatizant al organizației fasciste din România ... LEU ^2 , lei , s . m . Unitate monetară principală în România , egală cu 100 de bani ; franc ^1 . LEU ^1 , lei , s . m . 1. Mamifer carnivor de talie mare din familia felidelor , cu corpul acoperit cu ... ... MEOȚIÁN , - Ă , meoțieni , - e , subst . , adj . 1. Subst . Primul etaj al pliocenului din România , reprezentat prin faună de lamelibranhiate , gasteropode , mamifere etc . 2. Adj . Care se referă la formațiile sau la vârsta meoțianului ( 1 ) . [ Pr . : me - o - ți - an ... NOTÁR , notari , s . m . 1. Funcționar public învestit cu atribuția de a autentifica acte juridice , de a legaliza semnături , de a elibera copii legalizate , certificate etc . 2. ( În vechea organizare administrativă a României ) Reprezentant al puterii centrale în comune , exercitând de obicei atribuții de șef al poliției și de secretar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||