|
|
||
ROTITURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROTITÚRĂ, rotituri, s.f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. - Roti + suf. -tură.Sursa : DEX '98 ROTITÚRĂ s. v. întoarcere, învârteală, învâr-tire, învârtit, învârtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit.Sursa : sinonime rotitúră s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROTITURĂRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ROTITURĂ. Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor ... Rezultate din Biblie pentru ROTITURĂRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ROTITURĂ. Eclesiastul Capitol 1 Proverbele 31 Eclesiastul Capitol 1 1 Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului. 2 O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul, o deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune. 3 Ce folos are omul din toată truda pe care și -o dă supt soare? 4 Un neam trece, altul vine, și pămîntul rămîne vecinic în picioare. 5 Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou. 6 Vîntul suflă spre miază-zi, și se întoarce spre miază-noapte; apoi iarăș se întoarce, și începe din nou aceleași rotituri. 7 Toate rîurile se varsă în mare, și marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăș să pornească de acolo. 8 Toate lucrurile sînt într`o necurmată frămîntare, așa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, și urechea nu obosește auzind. 9 Ce a fost, va mai fi, și ce s`a făcut, se va mai face; nu este nimic nou supt soare. 10 Dacă este vreun lucru despre care s`ar putea spune: ,,Iată ceva nou!`` de mult lucrul acela era și în veacurile dinaintea noastră. 11 ... |
||