|
|
||
|
Vezi și:NĂUTIU,
DINTRU,
FĂINĂ,
PUF
... Mai multe din DEX...
SĂMÂNȚĂ DE IN - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SĂMÂNȚĂ DE INRezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru SĂMÂNȚĂ DE IN. Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină ... Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Cât un fir de neghină de Emil Gârleanu „Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poți judeca. Ci de-ai fi cât o neghină, ori cât un fir de colb, dacă ai în căpușorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumea, ți-i de ajuns: știi ce ești, de unde vii și-ncotro trebuie să te îndrepți.â€� Gândirea aceasta i-o spusese gânganiei o furnică. Și spusa muncitoarei îi intrase atunci pe o ... gândea biata gânganie. Și acesta a fost al doilea necaz al ei. E greu începutul! Într-o zi o prinse ploaia; din nebăgare de seamă, căzu într-un șivoi. De-abia scăpă, pe-un pai. Iar altă dată, ce spaimă, Doamne! stătu o clipă, fără suflare, sub talpa cizmei grădinarului. Avusese noroc de-o pietricică ce lăsase lângă dânsa un gol. De ce-ți atârnă viața în ziua de azi! Dar trebuia să se păzească cu tot dinadinsul. Trai e acela când ești nevoit să-l cumpănești în fiecare clipă? Umbla numai pe dibuitele ... ... George Coşbuc - Profeţie Profeție de George Coșbuc Caligenes sfârșește moșia de arat; O seamănă. Pe urmă roman adevărat Dă goană-n urbea Romei să-ntrebe toți augurii Că da-vor zeii nobili rod bun semănăturii? În ... de când era copil, Și poate să-mblânzească și viforul cu ruga. La dânsul vine dară Caligenes în fuga, Zicând: Aristofile, să-mi spui tu de ... întruna Pe unghii, roagă cerul cu stelele și luna; Mai face-un hocus-pocus și-odată stă pe loc; Se-ntoarce și grăiește cu tonul de proroc: De cumva e sămânța destul de roditoare Și bine semănată, la caz dacă e soare Și cald, pe câtă vreme sub brazde ea va sta, Pe loc ce ploi mănoase și ... avea neghină Și alte ierbi, grâul va crește ca un râu La caz că n-o să bată furtuna peste grâu, Rupându-i paiul; însă de vei avea norocul În orice fel să-ți aperi de cerbi și vite locul, Ca nu cumva să-ți pască din grâu presupunând Că piatra nu te-o bate, nici bruma, și scăpând De ... Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică ... a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească ... bunăvoința Sfântului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenesc și lumina din soare, și ce este și sarea în mâncare; căci precum corpul fără de suflet mort este, precum soarele fără de lumină nu luminează și precum mâncarea nu e plăcută fără de sare, tot așa e și cetirea sau scrierea fără gramatică conducătoare. Căci dacă vrea cineva să știe firea literelor și silabelor, dacă cu glasul vrea ... căci vedem înrădăcinarea acestei semințe bune în țara noastră și ajutorul dumnezeesc adăogându-se la silința voastră neobosită, când cu îndurare (milostivire) și cu iubire de Hristos, afară de alte binefaceri, ai întemeiat și școală pentru învățarea (îndreptarea) limbei slavonești pentru copiii de vârstă fragedă. Dar să lăsăm la o parte vorba prea multă despre gramatică; valoarea ei proprie, cât Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai ... Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai Întoarcerea lui Mihai de Dimitrie Bolintineanu De la lungi războaie, Mihai cu mărire Intră-n capitală cu a lui oștire. El se urcă-n tronu-i mândru ocolit. Cei ce ... Dacă cel ce-o cere e răsculător, Țara mea, eu însumi sunt răzvrătitor... Am învins păgânii, i-am gonit afară; Dar a lor sămânță o găsesc în țară. Ea-nconjoară tronul pentru a-l răci De inima țării, apoi a-l lovi. Neputând acuma tronul să lovească, Ea îi urcă scara ca să îl mânjească. Tronului nu-i pasă ... ce s-ascunde-n sine. Planta nu se teme de cei ce-o jignesc, Ca de viermi ce-n sânu-i nasc ș-o veștejesc. De aș ști că sceptrul se robește vouă Și oricui să fie, eu l-aș rupe-n două! Jugul celor barbari oare l-am spart eu ... Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act) ... Mihai Eminescu - Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act) Andrei Mureșanu de Mihai Eminescu (Tablou dramatic într-un act) Persoane: MUREȘANU, MORS, GENIUL LUMINEI (Scena înfățișează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de o parte stânci crăpate  unele țepene, altele răsturnate de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a unui sat de colibe  risipite ca cuiburi mari în dosul stâncelor. Mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului. Biserica de lemn, cu ferestre mari cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un trunchi răsturnat, putred, pe care Mureșanu șade visător. De tot în fund, codri și munți. Clopotul sună dogit 12 ore. Miezul nopții. În vremea asta se scoală Mureșanu.) Tresare miazănoaptea în inima de-aramă A turnului de piatră. Lin stelele se-nhamă La carul lunei blonde. Prin vămile veciei Nici vremea nu le trece cu visele mândriei, Nici suflete nu intră, nici Antioh Cantemir - Stigletul și canarul ... Antioh Cantemir - Stigletul şi canarul O față schimbătoare ș-un grai meșteșugit Sunt chipuri lesnicioase pre om de amăgit; Dar prin așa mijloace Nu-nșeli pre dobitoace Ce nu știu vorbă dulce, nici zâmbet iscusit. Cu un stigleț canarul îmblând după mâncare, Sosi ... loc, pe care Sta lațuri coperite cu cânepă de-ajuns Ș-un om pândea-n ascuns. Canarul de îndată, Având ispita-n faptă, Căci nu de mult scăpase din temnița vărgată. A zis l-al său tovarăș: noi trebui să fugim De ast loc unde lesne putem să ne robim; Acea sămânță bună scop rău în sine are. Nu este nici un om Atât de galantom Să lase pe câmp roduri cu bună cugetare; Haideți în altă parte!.. — Așa! îți vine bine să dai poveți deșarte, Răspunse lui stiglețul ... tufe, l-a și prins, Și pentru jucărie l-a dat unor băieți. Din fabulă vedeți: Că sfaturile bune ne sunt de ... erai odată? — Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeșă albă, cu care se îmbracă oamenii. — Nu-i așa! Ai fost o sămânță, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: așa naltă, supțirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai fost crescut și copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls ... trecându-te prin ițe și prin spată; și, cu ajutorul slobozitorului, al zăvorului și al lopățelei, te-au întins în stative, legându-te de sulul de dinainte, de unde se începe "gura pânzei". Călepele lăsate pentru bătătură le-au depănat pe țevi cu sucala; apoi, punând țăvile în suveică, au început a ... Tocmai așa, soro! Gardul, pe care ești tu întinsă acum, a fost altădată pădure. Ce are să fie de-acum înainte? Mătasa, frunză de dud întrată în pântecele unor gândaci. Varul, ce-a fost mai înainte? Dar funiile și odgoanele? ș.a. Femeile leneșe de la țară au cântecul acesta: Puseiu pânza, când da frunza, Ș-o gătiiu în Sân-Văsii Și-mi păru că mă grăbiiu... i de lungă-i ca o pungă Și de lată... toată-i spartă! Pe sulul Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... Ambiția în tine crescând tot cu puterea, Nu știi ce mărginire să pui dorinței tale; O dulce melodie nu bucură pre surd; Pe-un bolnav de podagră băi nu îl folosesc; Cinstirea și averea nu liniștesc pe-acela Ce se muncește vecinic de frică și nădejde. Când două sau trei veacuri viața noastră-ar fi, Nu ne-ar părea atâta oamenii de nerozi Văzându-i cum urmează nebunele lor pofte. O mică parte-a vremii vrând să-ntrebuințeze În lucru și în muncă, ar fi ... trecută. Dar cum se naște omul, abia găsește vreme A se uita-mprejur și intră în mormânt! Și din acest trai încă scurtează de ajuns Copilăria, boale și triste bătrânețe, Iar timpul care zboară în veci nu se întoarce! Deci pentr-o mică plată de ce atât necaz? De ce-așa scumpe zile să pierdem în zadar? Să nu cercăm mai bine ca să stârpim sămânța Năravurilor rele din inimile noastre? S-umblăm după ... muncește gândul. Greu nu e să-ți poți face un măsurat venit Cu starea ta, dar trebui atunci să te oprești, Să lepezi lăcomia, zavistia de-o parte. Să nu te miri de ranguri, ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H ... acolo să pogoară roao și face pământul de rodĂ©ște și să veselĂ©ște așa și preacuratul sângele Fecioarei, cu putĂ©ria Sfântului Duh, far de nice o sămânță de bărbat, zemislindu-se, s-au făcut trupul Domnului Hristos carele, eșind la lumină, ca cela ce iaste lumina cea adevărată, minunat au veselit tot neamul ... cu tot fĂ©liul de bunătăț. Că el iaste izvorul bunătăților fărde nici o stricăciune a fecioriei sale și fărde nici o simțire de durĂ©re au strălucit în lume acest sfânt prunc. Obiciai iaste, în multe părți, ca tot cela ce ar duce roadă noao de vânzare iaste ertat de toată datoriia vămii lui. Drept acĂ©ia vrĂ©dnic lucru au fost să fie sfânta Fecioară mântuită de toată vama datoriei durerii nașterii sale, că numai ia singură au adus lumii roadă noao. Că toate muerile câte au născut în lume au adus ... în lume să săvârșește taina a doao daruri: că ziditoriul să naște din zidirea sa și muma cea neîmpreunată cu bărbat să minunează de rodul pântecelui său și muiarea să face începătoriul său începătoare. Și nu știu de ce mă voiu minuna întâi? ... ... George Topîrceanu - 1908 1908 de George Topîrceanu Domnului A. Vlahuță Bine-ai venit, an nou! — Cu voie bună, Încrezători ți-ngenunchem-nainte: Ne-aduci comoară de speranțe sfinte, Ori prevestiri grozave de furtună?... De pretutindeni se ridică șoapte Și plâns înăbușit spre cel ce, ție, Înduioșat acum, ți-a dat solie Să luminezi odată trista noapte! Că ... nemângâiate, Blesteme dureroase, — sunt copii Flămânzi și goi, și casele pustii, — Sunt cruci de lemn, la margine de sate... Și morții lor așteaptă de la tine, An milostiv, în toate să fii darnic — Și să le spui că n-au jertfit zadarnic Atâta sânge, gloanțele haine. C-au ... vor mai plânge, sara, la icoane... Un glas pornit din inimă curată, Un tânăr glas te-ntâmpină acum: Din largul țării spulberă odată Mirosul greu de sânge și de fum. An nou, an sfânt, — adu belșug în țară! Dar să nu lege-n țernă sângerată Un rod spurcat, sămânța cea bogată... — An ... Să-nfrâni, cu grija zilelor de mâine, Nelegiuitul râs al lăcomiei — Și din prinosul roadelor câmpiei Să se hrănească cei ce ne dau pâine. ... Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul ... începu a ciocăni în masă cu degetele lui lungi și subțirele și fluiera pintre dinți... Era o necuviință ... dar acuma eu tăceam ; căci, oricât de necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară .. . era subțire ca bâzâitul de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SĂMÂNȚĂ DE INRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SĂMÂNȚĂ DE IN. ... 4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, cînd a ieșit din Haran. 5 Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună ... a zis: ,,Toată țara aceasta o voi da seminței tale.`` Și Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase. 8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, și și -a întins cortul, avînd Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit și acolo un altar Domnului ... trăiască datorită ție.`` 14 Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15 Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut -o și ei, și au lăudat -o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui ... a chemat pe Avram, și i -a zis: ,,Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19 De ... ... îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14 Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. 15 Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le ... noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.`` 30 Isaac le -a dat un ospăț, și au mîncat și au băut. 31 S`au sculat dis de dimineață, și s`au legat unul cu altul printr`un jurămînt. Isaac i -a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit ... In aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: ,,Am dat de apă!`` 33 Și el a numit -o Șiba. De aceea s`a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi. 34 La vîrsta de patruzeci ... stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea... care mă mîntuiește, turnul...... meu cel înalt și scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie. 4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei. 5 Căci valurile morții mă înconjuraseră, șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea ... a aruncat fulgerul, și i -a pus pe fugă. 16 Fundul mării s`a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui. 17 El și -a întins mîna de sus din înălțime, m`a apucat, m`a scos din apele cele mari; 18 m`a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmașii mei cari erau mai tari decît mine. 19 Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu, 20 ... mea! Înălțat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele, 48 Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele, 49 și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai pesus de protivnicii mei, mă izbăvești ... ... Evrei Capitol 2 Evrei 1 Evrei Capitol 2 1 De aceea, cu atît mai mult trebuie să ne ținem de lucrurile, pe cari le-am auzit, ca să nu fim depărtați de ele. 2 Căci, dacă Cuvîntul vestit prin îngeri s`a dovedit nezguduit, și dacă orice abatere și orice neascultare și -a primit ... răsplătire, 3 cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători față de o mîntuire așa de mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o, 4 în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri și felurite minuni, și cu darurile Duhului Sfînt, împărțite ... El lumea viitoare, despre care vorbim. 6 Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: ,,Ce este omul, ca să-Ți aduci amine de el, sau fiul omului, ca să -l cercetezi? 7 L-ai făcut pentru puțină vreme mai pe jos de îngeri, l-ai încununat cu slavă și cu cinste, l-ai pus peste lucrările mînilor Tale: 8 toate le-ai supus supt picioarele lui.`` În ... ... ... pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, și altul treizeci. 9 Cine are urechi de auzit, să audă.`` 10 Ucenicii s`au apropiat de El, și I-au zis: ,,De ce le vorbești în pilde?`` 11 Isus le -a răspuns: ,,Pentrucă vouă v`a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor ... urechi de auzit, să audă. 44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o țarină. Omul care o găsește, o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are, și cumpără țarina aceea. 45 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare ... duce de vinde tot ce are, și -l cumpără. 47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. 48 Dupăce s`a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun, și aruncă afară ce ... 56 Și surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?`` 57 Și găseau astfel în El o pricină ... ... și pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?` 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, și s`a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste patruzeci de ani, i s`a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, cînd l -a văzut ... lui Israel?.. 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.` 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul ... Și Solomon a fost acela care I -a zidit o casă. 48 Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul: 49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu ... ... înaintea femeii, care sta să nască, pentruca să -i mănînce copilul, cînd îl va naște. 5 Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie. 6 Și femeia a fugit în pustie, într`un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute șase zeci de zile. 7 Și în cer s`a făcut un război. Mihail și îngerii lui s`au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii ... aruncat jos. 11 Ei l-au biruit, prin sîngele Mielului și prin cuvîntul mărturisirii lor, și nu și-au iubit viața chiar pînăla moarte. 12 De aceea bucurați-vă, ceruri, și voi cari locuiți în ceruri! Vai de voi, pămînt și mare! Căci diavolul s`a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă știe că are puțină vreme. 13 Cînd s`a văzut balaurul aruncat pe pămînt, a început să ... ... ... socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci ... a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credință. 14 Căci, dacă moștenitori sînt ceice se țin de Lege, credința este zădarnică, și făgăduința este nimicită; 15 pentrucă Legea aduce mînie; și unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de ... n`a fost slab în credință, el nu s`a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. 20 El nu s`a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, a dat slavă lui Dumnezeu, 21 deplin încredințat că El ce făgăduiește, poate ... ... unei stîrpituri, mi s`a arătat și mie. 9 Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu. 10 Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Și harul Lui față de mine n`a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toți: totuș nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în ... lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toți. 29 Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu înviază morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? 30 Și de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă? 31 În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraților, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă, vorbind în felul oamenilor, m`am luptat cu fiarele în Efes, care ... nu înviază, dacă nu moare mai întîi. 37 Și cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂMÂNȚĂ DE INRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SĂMÂNȚĂ DE IN. ... NĂUTÍU , - ÍE , năutii , adj . De culoarea semințelor de ... dintr - un colț al sălii . 2. ( Partitiv ) Din . Vorbește cu unii dintre noi . 3. ( Cu sens temporal ; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării ) De la . Pleacă dintr - o clipă într - alta . 4. ( Introduce un complement care indică originea , proveniența ) Din . Planta se dezvoltă dintr - o sămânță . 5. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Din . Și - a făcut o scurtă dintr - un palton . 6. ( Introduce un complement ... instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn . 9. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Din cauza . S - a supărat dintr - o nimica toată . - De ... FĂÍNĂ , făinuri , ( 2 ) s . f . 1. ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de ... PUF ^3 , pufuri , s . n . Scaun scund , fără spătar , de formă cilindrică , capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer . PUF ^2 , ( 5 ) pufuri , s . n . 1. ( De obicei cu sens colectiv ) Pene mici , moi și fine , care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub ... servind pentru umplerea pernelor , a plăpumilor etc . 2. ( Cu sens colectiv ) Peri fini și moi care cresc pe obraz ; început de barbă sau de mustață . 3. ( Cu sens colectiv ) Părul mărunt , moale și mătăsos din blana unor animale . 4. ( Cu sens colectiv ) Perii mici și fini ai unor fructe ... pudrat , făcut din puf ^2 ( 1 ) sau din alt material pufos . 6. ( Adjectival , în compusul ) Bumbac - puf = bumbac brut obținut la cules . 7. ( Spec . ) Minge de badmington . PUF ^1 interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului ( pe nări , pe gură ) , de lovirea în cădere a unui corp de |
||