|
|
||
|
Vezi și forma bază: SACADA Vezi și:SACADA, PUFNI, SACADĂ, SACADARE, APĂSAT, BRĂHNI, DUDUI, DUDUIT, GALOP, GROHĂIT ... Mai multe din DEX...SACADAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SACADÁT, -Ă, sacadați, -te, adj. (Despre mișcări, sunete, vorbe etc.; adesea adverbial) Cu întreruperi scurte, bruşte și dese (la intervale egale); intermitent. - Din fr. saccadé.Sursa : DEX '98 SACADÁT adj., adv. 1. adj. v. ritmic. 2. adj. sincopat. (Ritm \~ al versurilor.) 3. adj. v. săltăreț. 4. adv. v. staccato.Sursa : sinonime sacadát adj. m., pl. sacadáți; f. sg. sacadátă, pl. sacadáteSursa : ortografic SACADÁT, -Ă adj. (Despre mișcări, vorbire etc.) Cu întreruperi dese și scurte; intermitent. [Cf. fr. saccadé].Sursa : neologisme SACADÁT, -Ă adj. cu întreruperi dese și scurte; intermitent. (< fr. saccadé)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SACADATRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru SACADAT. Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale 1883 Cuprins 1 Persoanele 2 ACTUL I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 2.9 Scena IX 3 ACTUL II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 3.8 Scena VIII 3.9 Scena IX 3.10 Scena X 3.11 Scena XI 3.12 Scena XII 3.13 Scena XIII 3.14 Scena XIV 4 ACTUL III 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4.5 Scena V 4.6 Scena VI 4.7 Scena VII 5 ACTUL IV 5.1 Scena I 5.2 Scena II 5.3 Scena III 5.4 Scena IV 5.5 Scena V 5.6 Scena VI 5.7 Scena VII 5.8 Scena VIII 5.9 Scena IX 5.10 Scena X 5.11 Scena XI 5.12 Scena XII 5.13 ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SACADATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru SACADAT. SACADÁ , sacadez , vb . I . Intranz . ( Livr . ) A vorbi sau a acționa cu întreruperi bruște și dese ( la intervale PUFNÍ , pufnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre ființe ) A expira pe nări cu zgomot , scurt și sacadat ( din cauza oboselii , a mâniei , a nemulțumirii ) . 2. ( Despre mașini ) A da afară cu zgomot , scurt și sacadat , aburi , gaze , fum ; ( despre aburi , gaze , fum ) a izbucni , a ieși cu zgomot . - Puf ^1 + suf . - SACÁDĂ , sacade , s . f . ( Livr . ) Mișcare sacadată ; sunet ... SACADÁRE , sacadări , s . f . ( Livr . ) Acțiunea de a sacada ; întrerupere bruscă ( și violentă ) care se repetă ( regulat ) la intervale mici . - V. sacada APĂSÁT , - Ă , apăsați , - te , adj . ( Despre mers , pași etc . ; adesea adverbial ) Energic ( și sacadat ) . V. BRĂHNÍ , pers . 3 brăhnește , vb . IV. Intranz . ( Despre căpriori și căprioare ) A scoate un sunet răgușit și sacadat de DUDUÍ , dúdui , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre pământ , clădiri , ferestre etc . ; la pers . 3 ) A se zgudui , a se cutremura , a bubui ( din cauza unor lovituri , explozii etc . repetate ) . 2. Intranz . ( Despre motoare , mașini etc . ; p . ext . despre ateliere , fabrici etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot sacadat . 3. Tranz . ( Înv . și reg . ) A îmboldi , a îndemna ( la mers ) ; a alunga , a goni . - Formație DUDUÍT s . n . Faptul de a dudui ; zgomot sacadat ; duduitură , durduit . - V. GALÓP , galopuri , s . n . 1. Mersul cel mai rapid al calului , alcătuit dintr - o succesiune de salturi . 2. Dans foarte rapid , cu mișcări în doi timpi și cu un ritm sacadat ; melodie după care se execută acest GROHĂÍT , grohăituri , s . n . Faptul de a grohăi ; strigăt caracteristic , gros și sacadat , pe care îl scot porcii ; grohăitură . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||