|
|
||
|
Vezi și:SCOATE
... Mai multe din DEX...
SCĂPA DIN VEDERE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCĂPA DIN VEDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 196 pentru SCĂPA DIN VEDERE. Titu Maiorescu - Din experiență ... cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun. Să înlăturăm și această greutate etică. Să presupunem, din contră, pentru a simplifica problema în prima ei stabilire, că avem a face cu doi oameni inteligenți, adică, în genere, capabili ... parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși din întunericul memoriei sau a se forma din întâmplătoarea încunjurime externă și a trece în mișcare succesivă prin strâmta lumină a conștiinței. Într-o așa întunecime fatală este cufundată ... schimba și cum se va schimba după alți 4 000 de ani. Această „îngustime“ a conștiinței nu a putut scăpa din vederea psihologilor; o atingere a ei se află chiar și în literatura română, în una ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a ... mai numeroși aceia care s-au pierdut în adâncul uitării. Faimosul BĂ©ranger, puternicul liric al timpilor moderni, poet popular cu aristocratice forme, și unul din capetele cele mai judicioase ale Franței, zice că multe din cântecele sale mici l-au costat două și trei săptămâni de lucru; mărturisire ce dovedește câtă strășnicie trebuie să aducă un autor la compunerea scrierilor ... nu este de mirare dacă desăvârșirea lipsește la mulți, cărora încă nu le lipsește talentul, și dacă literatură noastră nu se compunea până în anii din urmă decât din niște balade tradiționale, inspirații necultivate ale suferinței și ale naturii sălbatice, nu este, zic, de mirare dacă literatura noastră nu a dat încă ... și Gh. Asachi. De fabulele lui Alexandrescu nu e locul să pomenim aici. Pentru dezvoltarea de față, avem însă nevoie a cita aici, din fabula Dervișul și fata, versurile următoare: Se povestește cum că odată, Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu ... Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența ... Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 Note I De o săptămână mă aflam la Florența ... soiuri de înghețate cu atâta iuțime, încât, neînțelegându-l ce spune, îl poftii să ne aducă ce-a vroi. V*** nu ieșise încă din melancolia în care căzuse; în zadar căutam să-i pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care ... fragede decât florile ce ținea... toate aveau o atragere ascunsă, care îți aprindea închipuirea. Când aruncai ochii asupră-i mi se păru că văd icoana din Santa Maria, lângă care întâlnisem pe prietenul meu; două lacrimi sticleau ca două briliante pe genele sale... Mă întorsei iute către V*** cu gândul de ... leșinat. Înfățișarea acelei necunoscute îi făcuse o impresie atât de mare că își pierdu simțirile, strângând la sân buchetul ce luase de la dânsa. Străinii din cafenea alergaseră lângă V*** și cercau deosebite chipuri de a-l aduce în cunoștință... În sfârșit V*** deschise ochii; figura lui era galbenă ... ... Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi ... Lombardi , care, deși fu reprezentată în timpul unor rivalități artistice ce făcuseră din scena Teatrului de la Scala o armă de lupte, tot avu unul din cele mai brilante succese. Cu Nabucodonosor și I Lombardi , fama compozitorului nostru deveni populară, numele său dobîndi în prea scurt timp o mare celebritate ce ... reputațiune, dar îndată ce abandonară egida marelui maestru muriră, fiindcă sucul ce le dăduse viață încetă a mai circula într-înșii. Verdi luă din vocile cele mai incomplecte și talentele cele mai limitate, dar prin abilitatea sa scoase dintr-însele cele mai admirabile efecte; iată dar una din calitățile sale, care îl face atît de distins între maeștrii contimporani. Numele cele mai celebre ale lumii teatrale, care prin marele lor succese deteră o ... despre epocele cele mai glorioase din istoria muzicală, sînt datoare lui Verdi fama lor. Frezzolini Poggi, această admirabilă artistă, care moșteni cea mai mare parte din briliantele calități melodramatice ale faimoasei Malibran și Pasta, această artistă atît de îndrăzneață și putintă în avîntul său dramatic și care prin privirea gestului și ... eminență amorul și mizeria, prin buna interpretare a muzicii lui Verdi își mai adăogă o laură la coroana sa de artistă. Rolul Giseldei ... Ion Luca Caragiale - Moftangii ... prime, extraordinare sau de gală. Ea e abonată la L'Independance roumaine și trebuie să figureze neapărat în Carnetul lui Claymoor. Fiecare moftangioaică spune bucuros din fir în păr toată conversația care a avut-o cu prințesa moștenitoare "aproape o jumătate de ceas" la balul din urmă de la Cotroceni. Câte moftangioaice au fost la bal - că nu lipsește una! - vezi dumneata câte jumătăți de ceasuri a ținut acel ... fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains aleargă până le iese limba de un cot. Culmea supărării - să o scape din vedere Claymoor. Culmea ambiției - un minister pentru bărbat și un secretariat pentru amic. A! să nu uit... Când vezi două moftangioaice amestecându-și alifia ... ginte latină. Dacă nu e încă în Academie, are să fie. E un exemplar de lux în galeria moftangiilor români și costă scump. Teorii nouă din cărți vechi - invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei, apucă de le fac mai-nainte - studii speciale - misiuni la stațiuni balneare - comisiuni și delegațiuni - conferențe savante ... atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi în guvern care ar vrea să stingă lumina, să rearunce România în obscuritate! Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ținea de aproape și n-o scăpa din vedere nici cât ai da în cremene. Fata, tot șezând la fereastră, vedea pe un june fluieră-vânt de colo până colo. Într-o zi uitându ... Când auzi împărăteasa de cele ce se întâmplase, se luă cu mâinile de păr. Ea zicea că este peste poate ca să rămâie cineva însărcinată din vedere. Vezi că ea știa cum merg lucrurile în lume. Și la o minune ca aceasta nici că se aștepta. Lucrurile nu puteau rămânea mult timp ... să fie tare și mare în pădure. Nu era cine să-i stea împotrivă. De multe ori nu venea cu zilele p-acasă. Într-una din zile, zmeul ieși din pivniță și veni milogindu-se la muma voinicului ca să-și facă pomană cu el să-l priimească la curtea ei, căci zicea el că ... cu drag. Dară măiastra, ieșindu-i înainte, îl priimi după cum i se cuvenea, îl băgă în palat și îl omeni ca pe un oaspe. Din una, ... ... mai ales astă-Ă¥ i fie-care dintre noÄ trebue să fie mereÅ cu gândul îndreptatspre el, ca în tĂ³tă clipa să avem în vedere, că nu avem să suferim în mijlocul nostru de cât Ă³meni, care-și fac în tĂ³te împrejurările datoria, că fie-care dintre noÄ ... întinse, nu le aÅ pentru ca să-șÄ pĂ³tă petrece viața în rÄ•sfățare, ci pentru ca prin neadormită purtare de grijă să facă din ele grădinÄ de frumusețe, și nu celor ce stăpînesc marÄ averÄ, ci celor celor ce sciÅ să le chivernisĂ©scă bine li se cuvine în ... și stima generală nu li se cuvine stăruitorilor ce-aÅ sciut să se ridice de asupra altora, ci celor ce nu scapă nicÄ o dată din vedere, că cu cât maÄ marÄ îțÄ sînt datoriile, și sînt neobosoțÄ în purtarea sarcinilor ce aÅ primit și neînduplecațÄ față cu ceÄ negligențÄ orÄ neoneștÄ ... stăruim, ca prin legÄ bine chibzuite și prin o severă disciplină socială, să se pună răgaz contra tuturor apucăturilor barbare. Dacă sînt dar între EvreiÄ din ... Alexei Mateevici - Spre lumină! ... în fruntea acestei uniri să steie preotul. În zile însemnate ei pot să adune la vreo casă pe oamenii cei mai cu dare de mână din sat și să le spuie toate cele ce se leagă de alegeri. Ca să fie lucrul purtat mai bine și mai temeinic, pot să scrie ... lucrul luminător, despre care vorbim, să meargă lin și bine, este de trebuință să fie unite puterile care fac acest lucru. De aceea, tovărășia luminătorilor din fiecare sat ar trebui să fie legată de asemeneași tovărășii din alte sate, adică să știe ce se face pe acolo și cum mai merg trebile tovărășiei de acolo. Pentru asta, pot să se întrebuințeze toate ... face alta. Nici e de vorbă că acest lucru este foarte însemnat: el ar uni în „gânduri și simțuri“ pe toți moldovenii noștri din Basarabia și atunci nimeni dintr-înșii n-ar fi zăpăcit (amăgit) și n-ar sta mult la gânduri în înaintea alegerilor, căci ar ști bine ... avem foarte puțini. Dar cu atât mai mare și vrednic de mirare va fi lucrul acelora care, știind datoria lor și având-o întotdeauna în vedere Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F ... Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracțiune din codobelc. În fine, codomele este o composițiune din douÄ• vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc și cubele, deși la AlbanesÄ a supraviețuit numai composițiunea: cadmilÄ Â«limacon ... tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine ... fost de de-mult observate în trĂ©cÄ•t de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli. FĂ³rte pe larg eÅ am urmărit o mică parte din acĂ©stă vastă sferă în studiul meÅ sub titlul: «O pagină ... Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva ... negustori din Galia, le zicea: — Dar sfânta voastră Ghenoveva ce mai face?... Să-i spuneți când v-ăți duce la urma voastră multă închinăciune din partea robului lui Dumnezeu Simion, care o roagă să-l pomenească și pe el în rugăciunile sfinției sale. Odată sta Parisul împresurat de vrăjmași. Era ... un caic, a luat după dânsa mai mulți pescari voinici și vrednici cu caicele lor, și au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii cari pândeau pe maluri. Cât au umblat caicele pe apă, de multe piedici au dat, dar pe toate ... la vale, bușteni și răgălii, la un semn al sfintei se dau în lături, lăsând cale deschisă caicelor, cărora vântul, la poruncă, le bătea mereu din spate. Cât au umblat așa pe apă, tot la deal, a tămăduit sfânta pe amândouă malurile orbi și schilozi, muți și surzi și ... să-i așeze și moaștele. Dar ce s-a-ntâmplat? Până să se isprăvească biserica, a izbucnit Revoluția cea mare, una din cele mai mari întâmplări ale lumii, care a răsturnat lumea cu josu-n sus. Revoluționarii, în loc să ducă racla cu moaștele la ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SCĂPA DIN VEDERERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru SCĂPA DIN VEDERE. ... 11 1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile cari nu se văd. 2 Pentrucă prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3 Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, așa că tot ce ... și călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De ... i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînță care-ți va purta numele!`` 19 Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l -a primit înapoi. 20 Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere ... pe vîrful toiagului său.`` 22 Prin credință a pomenit Iosif, cînd i s`a apropiat sfîrșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din ... și să ia sacul de pe el, dar el nu le -a primit. 5 Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe cari -i pusese împăratul în slujba ei, și l -a însărcinat să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul ... Esterei cuvintele lui Mardoheu. 10 Estera a însărcinat pe Hatac să se ducă să spună lui Mardoheu: 11 ,,Toți slujitorii împăratului și poporul din ținuturile împăratului știu că este o lege care pedepsește cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinlăuntru, fără ... Cînd s`au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu, 13 Mardoheu a trimes următorul răspuns Esterei: ,,Să nu-ți închipui că numai tu vei scăpa dintre toți Iudeii, pentrucă ești în casa împăratului. 14 Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul și izbăvirea vor veni din altă parte pentru Iudei, și tu și casa tatălui tău veți peri. Și cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la ... ... o sumedenie de păcate. 9 Fiți primitori de oaspeți între voi, fără cîrtire. 10 Ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul, pe care l-a primit. 11 Dacă vorbește cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujește cineva ... prin Isus Hristos, a căruia este slava și puterea în vecii vecilor! Amin. 12 Prea iubiților, nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: 13 ... slavei Lui. 14 Dacă sînteți batjocoriți pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihnește peste voi. 15 Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaș, sau ca hoț, sau ca făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altuia. 16 Dimpotrivă ... ... anume, va da viața vecinică celor ce, prin stăruința în bine, caută slava, cinstea și nemurirea; 8 și va da mînie și urgie celor ce, din duh de gîlceavă, se împotrivesc adevărului și ascultă de nelegiuire. 9 Necaz și strîmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întîi peste ... cinste și pace va veni însă peste oricine face binele: întîi peste Iudeu, apoi peste Grec. 11 Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului. 12 Toți ceice au păcătuit fără lege, vor pieri fără lege; și toți ceice au păcătuit avînd lege, vor fi judecați după lege ... Legea, sînt neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiți neprihăniți. 14 Cînd Neamurile, măcar că n`au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n`au o lege, își sînt singuri lege; 15 și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în ... căruia ți -e scîrbă de idoli, le jăfuiești templele? 23 Tu, care te fălești cu Legea, necinstești pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi? 24 Căci ,,din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între Neamuri``, după cum este scris. 25 Tăierea împrejur, negreșit, este de folos, dacă împlinești Legea; dar dacă ... ... Tine doborîm pe vrăjmașii noștri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noștri. 6 Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa; 7 ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri, și dai de rușine pe cei ce ne urăsc. 8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu ... faci de ocara vecinilor noștri, de batjocura și de rîsul celor ce ne înconjoară. 14 Ne faci de pomină printre neamuri, și pricină de clătinare din cap printre popoare. 15 Ocara mea este totdeauna înaintea mea, și rușinea îmi acopere fața, 16 la glasul celui ce mă batjocorește și mă ocărăște ... nostru, și ne-am fi întins mînile spre un dumnezeu străin, 21 n`ar ști Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaște tainele inimii? 22 Dar din pricina Ta sîntem junghiați în toate zilele, sîntem priviți ca niște oi sortite pentru măcelărie. 23 Trezește-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezește-Te! Nu ne ... ... se poticnește el, 18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, și să-Și întoarcă mînia dela el. - 19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, și nu pizmui pe cei răi! 20 Căci cel ce face răul n`are niciun viitor, și lumina celor răi ... 22 Căci deodată le va veni pieirea, și cine poate ști sfîrșitul amîndorora! - 23 Iată ce mai spun înțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.`` - 24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu ești bun!`` îl blastămă popoarele, și -l urăsc neamurile. 25 Dar celor ce judecă ... era numai spini, acoperit de mărăcini, și zidul de piatră era prăbușit. 32 M`am uitat bine și cu luare aminte, și am tras învățătură din ce am văzut. 33 ,,Să mai dorm puțin, să mai ațipesc puțin, să mai încrucișez mînile puțin ca să mă odihnesc!``... 34 Și sărăcia vine ... ... Legea Ta. 56 Așa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. 57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. 58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduința Ta! 59 Mă gîndesc la căile mele, și îmi îndrept picioarele spre învățăturile Tale. 60 Mă ... dar acum păzesc Cuvîntul Tău. 68 Tu ești bun și binefăcător: învață-mă orînduirile tale! 69 Niște îngîmfați urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. 70 Inima lor este nesimțitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta. 71 Este spre binele meu că ... 74 Cei ce se tem de Tine mă văd și se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduințele Tale. 75 Știu, Doamne, că judecățile Tale sînt drepte: din credincioșie m`ai smerit. 76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău! 77 Să vină peste mine îndurările Tale ... 88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învățăturile gurii Tale! 89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuiește în veci în ceruri. 90 Credincioșia ta ține din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, și el rămîne tare. 91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îți sînt ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCĂPA DIN VEDERERezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru SCĂPA DIN VEDERE. ... SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc . pentru a elibera sau a utiliza ... 9. A conduce pe călători într - un anumit loc ; a duce până într - un loc . O potecă i - a scos din pădure . 10. A scăpa , a salva , a ajuta ( pe cineva ) să iasă dintr - o situație grea . 11. A obține un produs din ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține . 13. A ... |
||