|
|
||
|
Vezi și forma bază: SCOLASTIC Vezi și:SCOLASTIC, CAZUISTIC, CONCEPTISM, CONCEPTUALISM, NEOTOMISM, SCOLAST, SCOLASTICISM, TALMUDIST, UMANISM, UNIVERSALII ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SCOLASTICĂ: SCOLASTICA.
SCOLASTICĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. scolástică s. f., g.-d. art. scolásticiiSursa : ortografic SCOLÁSTICĂ f. 1) (în evul mediu) Filozofie predată în școlile catolice din Europa, caracterizată prin raționamente abstracte, prin formalism. 2) Sistem de învățământ bazat pe această filozofie. 3) fig. Mod formalist de gândire și de activitate intelectuală, rupt de viață și de practică. [G.-D. scolasticii] /<lat. scholasticus, ngr. scholastikós, fr. scolastiqueSursa : NODEX SCOLÁSTICĂ s.f. Învățământul și filozofia predate în țările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creștine, caracterizându-se prin raționamente abstracte și prin artificii logice sterile. ** (P. ext.) Orice speculație sterilă, ruptă de viață. [Gen. -cii. / cf. lat.t. scolastica, fr. scolastique < gr. schole - școală].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCOLASTICĂRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru SCOLASTICĂ. Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte ... de accentele melodiei decît de acelea ale armoniei. Mai toate ariile au o coloare populară și romantică, o facilitate încîntătoare; nu e într-însa nimic scolastic, nimic profund, nimic din acele dificultăți surprinzătoare, tot e frumos, tot e suav, chiar masele armonice de la cor, orchestru, sunt compuse din cele mai ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... ar osândi oare milionașul de moldoveni, care de optzeci de ani trăiește de ideile filozofice ale lumii civilizate, a se pune sub jugul scolastic al coteriilor pedantice, ori sub ce nume român se înfățișează?... Mândria că a conlucrat vrodată Ardealul la educația Principaturilor trebuie să fie ștearsă ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î Constantin Stamati - Cum era educaţia nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioţii în ţară Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară de Constantin Stamati Eu scriu această satiră după idiomul linguei romano-slavonă, ce se vorbea în secolii trecuți și după moralul boierilor acelor timpuri, corciți cu greci, în care barbarism căzuse românii, desființându-se de fanarioții greci școlile naționale din Iași, din Suceava, din Hotin, din Cotnar, din Bacău, așezate de către domnii vechi: Alexandru cel Bun, înțelepții Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora fericite zile înflorea lingua română; această diplomatică au urmat grecii ca să amorțească patriotismul românilor de care ei se temeau, și ca să înădușe istoria lor, făr’ de care nu este patrie, și să introducă în școale lingua grecească cu dascălii lor (căci lingua grecească trebuia fanarioților, iar nu românească); deci cu acest mod moldovenii rămaseră nici greci, nici moldoveni, pân’ s-au întemeiat iarăși școlile naționale de la 1830, de când vedem propășind învățăturile în lingua română, dezvelindu-se istoria nației și înviind patriotismul. (n.a.) Convorbire între o neneacă, adică mamă cucoană, cu fiul său cuconaș alintat, ... Alecu Russo - Cugetări (Russo) Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCOLASTICĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru SCOLASTICĂ. SCOLÁSTIC , - Ă , scolastici , - ce , adj . 1. S . f . Sistem filozofic apărut în evul mediu , care se baza pe dogmele bisericii creștine și se caracteriza prin raționamente abstracte și prin artificii logice ; p . ext . mod de gândire și de activitate intelectuală bazat pe cunoștințe formale , rupte de practică și mânuite în mod pedant . 2. Adj . Care aparține scolasticii ( 1 ) , privitor la CAZUÍSTIC , - Ă , cazuistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice , devenite cu vremea pură sofistică ; p . ext . argumentare subtilă , abilă , sofistică a unor teze false sau CONCEPTÍSM s . n . Școală literară spaniolă care se caracterizează prin finețea excesivă a gândirii , cultul pentru alegorie și erudiție CONCEPTUALÍSM s . n . Concepție filosofică scolastică , inițiată de Abélard , care recunoaște existența mintală a generalului , a conceptelor . [ Pr . : - tu - ... NEOTOMÍSM s . n . Curent filozofic contemporan care reînvie sistemul scolastic SCOLÁST , scolaști , s . m . ( Rar ) Adept al SCOLASTICÍSM s . n . Concepție specifică ... ste , s . m . și f . 1. Persoană care cunoaște , studiază și interpretează învățăturile Talmudului ; adept al acestor învățături . 2. Fig . Persoană care privește lucrurile dogmatic , scolastic UMANÍSM s . n . Mișcare socială și culturală apărută în apusul Europei în sec . XIV , ca expresie a luptei împotriva feudalismului și a învațăturii scolastice , care a promovat ideea încrederii în valoara omului și a perfecționării sale , a militat pentru dezvoltarea liberă și multilaterală a personalității umane , pentru o cultură laică ( în spiritul vechii culturi clasice ) UNIVERSÁLII s . f . pl . Nume dat noțiunilor generale în filozofia |
||