A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SCRIMA

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru SCRIMA.

Cincinat Pavelescu - Pe mânerul unei spade

Cincinat Pavelescu - Pe mânerul unei spade Pe mânerul unei spade de Cincinat Pavelescu Epigrama ascuțită Soră bună e cu scrima, Căci și-n ea poetul luptă Cu ideea și cu

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRIMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru SCRIMA.

FLORETĂ

... FLORÉTĂ , florete , s . f . 1. Armă albă sportivă , cu lamă lungă și flexibilă , în patru muchii , cu gardă și mâner , folosită la exercițiile de scrimă . 2. Probă de scrimă

CONTRĂ

... CÓNTRĂ , contre , s . f . Lovitură de răspuns promptă a unui sportiv după un atac lansat de adversarul său ( la box , scrimă

CONTRA

... substantive , a unor adjective sau a unor verbe . CONTRÁ^3 , contrez , vb . I . Tranz . 1. A contrazice . 2. ( La box , scrimă , lupte , judo ) A da o contră . 3. ( La bridge ) A se opune , a cere o amendă dublă . CÓNTRA^2 ...

CVARTĂ

... Muz . ) Intervalul dintre patru note consecutive . 2. Grup de patru conducte electrice , izolate între ele și răsucite , utilizat la cablurile electrice de telecomunicații . 3. ( La scrimă

CVINTĂ

... CVÍNTĂ , cvinte , s . f . 1. ( Muz . ) Intervalul dintre cinci note consecutive . 2. ( La scrimă ) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare . 3. Formație de cinci cărți consecutive , de aceeași culoare , la jocul de cărți . 4 ...

FIGURĂ

... deosebesc între ele după locul ocupat de termenul mediu în premise . 5. Poziție sau ansamblu de poziții și de mișcări la dans , la balet , la scrimă

FLEȘĂ

... folosit , mai ales în evul mediu , la construcțiile monumentale ale bisericilor . 2. Partea din spate a afetului unui tun . 3. Procedeu ofensiv la scrimă

PARA

... PARÁ^4 , parez , vb . I . Tranz . A evita printr - o contralovitură o lovitură a adversarului la duel , la scrimă etc . PARÁ^3 , parale , s . f . 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr - un leu vechi ; mică monedă turcească de argint ...

PLASTRON

... a unei cămăși bărbătești . 2. Un fel de cravată lată care acoperă pieptul . 3. Bucată de piele groasă , căptușită , care protejează pieptul la jucătorii de scrimă

SABIE

... și pe una dintre laturi și fixată într - un mâner . 2. Armă formată dintr - o lamă elastică de oțel , din gardă și mâner , folosită la scrimă

SCRIMĂ

SCRÍMĂ s . f . Ramură sportivă care cuprinde probe de sabie , de floretă și de spadă . - După fr . escrime . Cf . it . %

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...