|
|
||
Vezi și:SECERĂ,
SECERAT
... Mai multe din DEX...
SECERIȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SECERÍȘ, secerișuri, s.n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ** Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). - Secera + suf. -iş.Sursa : DEX '98 SECERÍȘ s. (AGRIC.) secerare, secerat, (pop.) seceră, (înv. și reg.) secerătură. (În toiul \~ului.)Sursa : sinonime seceríș s. n., pl. seceríșuriSursa : ortografic SECERÍȘ \~uri n. 1) v. A SECERA. 2) Timpul când se seceră. 3) Recoltă secerată. /a secera + suf. \~ișSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SECERIȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SECERIȘ. Vasile Alecsandri - Secerişul Secerișul de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Secerișul , de Vasile Alecsandri Secerișul , de Ștefan Octavian Ștefan Octavian Iosif - Secerișul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Secerişul (Iosif) Secerișul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cîmpiile țin astăzi sărbătoare ! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn'la brîu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare ! Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară ; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. Apusul joacă într-un potop de pară : Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul Gheorghe Asachi - Privegherea ostașului moldovan Gheorghe Asachi - Privegherea ostaşului moldovan Privegherea ostașului moldovan de Gheorghe Asachi stând în viglă pe râpa Dunărei, când din altă parte urma epidemia egipteană, la 1837 Meditație Pe a muntelui verzi plaiuri a ei umbre noaptea-ntinde, De tăcerea cea adâncă orizonul se cuprinde; A pădurei tristul freamăt, râul care murmura, Prin acordul melancolic pe natură-adormita; Dar pe-o stâncă înălțată singuratic priveghează A Moldovei militarul pentru-a țărei sale pază. A lui arme lucitoare prin tuneric fulgerau, Și a coifului său coame de zefir se legănau; Pasul lui în tact și graiul: cine vine? mpregiur tună Și eho în depărtare la puternic ton răsună. Deș-aiure cruntul Aris mii soții a văduvit, Iar Belona cu făclie secerișuri a stârpit, A lor furie-nvărvărită, buciumul cel de aramă, Pe-a Moldaviei junime la resbel încă nu cheamă, Că pământul ce-n pericoli în vechime a stătut Se acopere acuma cu-a ostașilor săi scut. Chiar ca tânăr pui de vultur, ce-n esemple se îndeamnă A sumeței sale maice la ... Vasile Alecsandri - Brumărelul Vasile Alecsandri - Brumărelul Într-o verde grădiniță Șade-o dalbă copiliță Pe-așternut de calonfiri, La umbră de trandafiri. Trece-un voinicel cu grabă, Și din fugă o întreabă: —Spune-mi, dalbă copiliță, Cu rumena ta guriță, Ești nevastă, ori ești fată, [1] Ori zâna din ceri picată? —Nici nevastă sunt, nici fată, Nici zână din ceri picată, Ci sunt floare garofiță, Răsărită-n grădiniță; Dar tu, voinicele, spune, Ești însurat, ori ești june? —Eu sunt, dragă, Brumărelul, Îi răspunse voinicelul. Eu vin seara, pe răcoare, De mă culc pe sân de floare, Și când plec voios, cu soare, [2] După mine floarea moare! Note ↑ După datina antică fetele poartă capul gol, până când se mărită, iar de cum se cunună, ele pun ștergare pe cap. Cuvântul nevastă își trage etimologia de la numele zânei Vesta, căreia fecioarele erau închinate în timpul romanilor. Măritându-se, fata iese din rândul vestalelor și încetează de a fi supusă cultului zânei Vesta. Ea se face nevesta, nevastă . ↑ Tablou poetic, alegorie ingenioasă de pierirea florilor bătute de brumă. Brumărel este numele lunii lui octombrie, când încep a cădea brume mici. Românii dau lunilor numiri ... Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele Antim Ivireanul - Scara aceştii cărticele Scara aceștii cărticele de Antim Ivireanul Învățătura besericească la cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților, acum într-aceasta chip tipărită în sfânta Mitropolie în Târgoviște, la anul de la Hristos 1710. Să să dea în dar preoților. Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei, preacinstit și exarh Plaiurilor. CucĂ©rnicilor preoți carii vă aflați în eparhia smereniei noastre, tuturor de obște, de la atotputĂ©rnicul Dumnezeu, vă rugăm milă, pace, sănătate, viiață curată și spăsenie sufletească, iară dela smereniia noastră molitvă, blagoslovenie și ertăciune. La aciastă stepănă înaltă a / arhieriei, întru carea au vrut dumnezeescul dar să ne sue, grija cea mai mare și mai aleasă ce avem, nu iaste alta fără numai chivernisirea besĂ©ricii și spăseniia sufletelor oilor noastre celor cuvântătoare, pentru carele avem datorie să priveghem zioa și noaptea, că avem să dăm seama, după cum zice Pavel apostolul; și după asemănarea începătoriului păstorilor Iisus Hristos, carele ș-au pus sufletul pentru noi să ne dăm și noi viiața pentru paza turmei noastre. Însă aciastă bună chiverniseală nu putem noi înșine să o săvârșim după cum să cade de / nu vom avea dinpreună ... Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri () n. 21 iulie 1821 , Bacău d. 22 august 1890 , Mircești Poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Doine 1.2 Lăcrimioare 1.3 Suvenire 1.4 Mărgăritărele 1.5 Pasteluri 1.6 Varia 1.7 Legende 1.8 Ostașii noștri 1.9 Din periodice 1.10 Postume 2 Teatru 2.1 Canțonete comice 2.2 Scenete 2.3 Operete 2.4 Vodeviluri 2.5 Comedii 2.6 Drame 3 Poezii populare ale românilor (1866) 3.1 Cântece bătrânești 3.2 Doine 3.3 Hore 4 Proză 4.1 Biografii 4.2 Călătorii și studii 4.3 Din periodice, broșuri etc. 4.4 Manifeste și amintiri politice 4.5 Din postume 5 Legături externe Poezii Toamna țesătoare Răzbunarea lui Statu-Palmă Noaptea albă Zilele Babii Hora Ardealului Frații Jderi Căpitanul Romano Românca de la Grivița O noapte la țară Vântul Încununarea steagului Doine Doina Baba Cloanța Sora și hoțul Crai-nou Maghiara Altarul mănăstirii Putna Andrii-Popa Groza Ursiții Strigoiul Ceasul rău Strunga ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ştefan Octavian Iosif Ștefan Octavian Iosif () n. 11 septembrie 1875 , Brașov d. 22 iunie 1913 , București Poet și traducător român Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Versuri (1897) 1.2 Patriarhale (1901) 1.3 Sonete (1901 - 1902) 1.4 Cântece și balade (1901 - 1902) 1.5 Poezii (1902) 1.6 Credințe (1905) 2 Traduceri 3 În colaborare cu Dimitrie Anghel 4 Legături externe Poezii Versuri (1897) Vesele semnale Lumea lor! April Goana Surorile Sărbătoare Aceleiași Patriarhale (1901) Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artiști Sonete (1901 - 1902) Cătră tinerii poeți Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmirița Lăutarul Haiducul Secerișul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceștii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie ... ... mulțumĂ©u și cu producte, ba chiar și cu z ile de lucru. Cine avea dar fie la viÄ, fie la săpatul porumbuluÄ, fie la seceriș nevoia de brațe se adresa la Steinbach, care avea tot-deauna â€œĂ³meniÄ luÄ,â€� pe care îÄ da cu chirie. In acela ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Letopiseţele Ţării Moldovei Prefață la Letopisețele Țării Moldovei de Mihail Kogălniceanu Dacă vreodinioară studiul istoriei a fost trebuitor, aceasta este în epoca noastră, în acest timp de haos, când și oameni publici și oameni privați, bătrâni și tineri, ne-am văzut individualitățile sfâșiate și iluziile ce ni erau mai plăcute, șterse. Într-un asemenea timp, limanul de mântuire, altarul de răzimat pentru noi este studiul istoriei, singurul oracol care ne mai poate spune viitorul. Acest mare adevăr îl simțesc mai cu deosebire națiile civilizate. Noi vedem că la dânsele istoria singură a moștenit tot interesul ce altădată îl aveau alte cunoștințe teoretice; căci, tocmai ele simțesc nevoia de a-și lega prezentul cu trecutul. De aceea, nici într-un secol, chiar în acel al benedictinilor, nu s-au publicat ca astăzi colecții mai mari de cronice și de urice originale spre a completa istoria. În adevăr, spre a avea o istorie, și îndeosebi istoria țării sale, nimic mai bun, mai folositor, mai neapărat este decât de a se întoarce la izvoarele originale, adică de a avea înaintea sa cronicile, biografiile, diplomele, ... ... se dăduse de știre și cu toba prin sat, și în auzul oamenilor adunați la biserică precum că nimeni nu are voie să părăsească de seceriș hotarul satului său, nici să primească de seceriș oameni din alte sate. - Să văd eu cine mă oprește pe mine a-mi strânge rodul muncii mele! strigă Busuioc. Curată nebunie! De ... la lucruri, un cimpoieș și doi lăutari, era și-o gură spartă, erau și fetele tot una și una, încât iarna toată Iorgovan numai la seceriș a visat. Iar în mijlocul secerătorilor i se ivea totdeauna Simina, fata crâsnicului de la Zimbru, și îndată ce i se ivea Simina ... Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului ... mici mopși și cotei. Boierul Klimenko era om galantom pentru robii săi, dar asemenea și un călău avan pentru cea mai mică greșeală. Toamna după seceriș se deschidea pe moșiile lui vânătoarea, și atunci reședința boierului Klimenko reprezenta un for colosal, unde se aduna boierimea din toate olaturile, aducând ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SECERIȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru SECERIȘ. Matei Capitol 9 Matei 8 Matei Capitol 9 1 Isus S`a suit într`o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa. 2 Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într`un pat. Isus le -a văzut credința, și a zis slăbănogului: ,,Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sînt iertate!`` 3 Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: ,,Omul acesta hulește!`` 4 Isus, care le cunoștea gîndurile, a zis: ,,Pentruce aveți gînduri rele în inimile voastre?`` 5 Căci ce este mai lesne? A zice: ,,Iertate îți sînt păcatele``, sau a zice: ,,Scoală-te și umblă?`` 6 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,,Scoală-te``, a zis El slăbănogului, ,,ridică-ți patul, și du-te acasă.`` 7 Slăbănogul s`a sculat, și s`a dus acasă. 8 Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s`au spăimîntat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. 9 De acolo, Isus a mers mai departe, ... Luca Capitol 10 Luca 9 Luca Capitol 10 1 După aceea Domnul a mai rînduit alți șaptezeci de ucenici, și i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetățile și în toate locurile, pe unde avea să treacă El. 2 Și le -a zis: ,,Mare este secerișul, dar puțini sînt lucrătorii! Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său. 3 Duceți-vă; iată, vă trimet ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte, și să nu întrebați pe nimeni de sănătate pe drum. 5 În orice casă veți intra, să ziceți întîi: ,,Pacea să fie peste casa aceasta!`` 6 Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi. 7 Să rămîneți în casa aceea, și să mîncați și să beți ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblați din casă în casă. 8 În oricare cetate veți intra și unde vă vor primi oamenii, să mîncați ce vi se va pune înainte; 9 să vindecați pe bolnavii ... ... a zis el, ,ca nu cumva, smulgînd neghina, să smulgeți și grîul împreună cu ea. 30 Lăsați-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ,Smulgeți întîi neghina, și legați -o în snopi, ca s`o ardem, iar grîul strîngeți -l în grînarul ... ... privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, și pe aburul de rouă, în vipia secerișului. 5 Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și -i aruncă...`` 6 Și Asirienii vor ... ... în inima lor: ,Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie și tîrzie, și ne păstrează săptămînile hotărîte pentru seceriș. 25 ,Din pricina nelegiuirilor voastre n`au loc aceste orînduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăți. 26 Căci în poporul Meu sînt oameni răi ... ... în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute dela seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6 Ceeace va ieși dela sine din ... ... fac voia Celui ce M`a trimes, și să împlinesc lucrarea Lui. 35 Nu ziceți voi că mai sînt patru luni pînă la seceriș? Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii, și priviți holdele, cari sînt albe acum, gata pentru seceriș. 36 Cine seceră, primește o plată, și strînge roadă pentru viața vecinică; pentruca și cel ce samănă și celce seceră să se bucure în acelaș ... ... a trimes Dumnezeu înaintea voastră. 6 Iată sînt doi ani decînd bîntuie foametea în țară; și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7 Dumnezeu m`a trimes înaintea voastră ca să vă rămînă sămînța vie în țară, și ca să vă păstreze viața printr`o ... Exodul Capitol 22 Exodul 21 Exodul Capitol 22 1 Dacă un om fură un bou sau o oaie, și -l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru oi pentru oaia furată. 2 Dacă hoțul este prins spărgînd, și e lovit și moare, cel ce l -a lovit nu va fi vinovat de omor față de el; 3 dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n`are nimic, să fie vîndut rob, ca despăgubire pentru furtul lui; 4 dacă ceeace a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găsește încă viu în mînile lui, să dea îndoit înapoi. 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într`o vie, și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6 Dacă izbucnește un foc și întîlnește mărăcini în cale, și arde grîul în snopi sau în picioare, sau cîmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7 Dacă un ... Exodul Capitol 23 Exodul 22 Exodul Capitol 23 1 Să nu răspîndești zvonuri neadevărate. Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. 2 Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3 Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4 Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și ... Exodul Capitol 34 Exodul 33 Exodul Capitol 34 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Taie două table de piatră ca cele dintîi, și Eu voi scrie pe ele cuvintele cari erau pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat. 2 Fii gata disdedimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vîrful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine, și nimeni să nu se arate pe tot muntele; și nici boi, nici oi să nu pască pe lîngă muntele acesta.`` 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintîi; s`a sculat dis de dimineață, și s`a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; și a luat în mînă cele două table de piatră. 5 Domnul S`a pogorît într`un nor, a stătut acolo lîngă el, și a rostit Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui, și a strigat: ,,Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mînie, plin de bunătate și credincioșie, 7 care Își ține ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SECERIȘRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru SECERIȘ. ... acestora , formată dintr - o lamă îngustă și curbată de oțel , cu tăișul în interior ( prevăzut cu dinți ) , fixată într - un mâner de lemn . 2. Secerat , seceriș ... SECERÁT , seceraturi , s . n . Acțiunea de a secera ; seceriș |
||