|
|
||
|
Vezi și formele bază: SECUND,SECUNDA Vezi și:SECUND, SECUNDA, HERTZ, NEWTON, SECUNDAR, ÎNĂLȚIME, ACTIVITATE, CAMERAMAN, CICLU, CNOCAUT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SECUNDĂ: SECUNDA, SECUNDA.
SECUNDĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SECÚNDĂ, secunde, s.f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. - Din fr. seconde.Sursa : DEX '98 SECÚNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O \~ dintr-un minut.) 2. v. moment.Sursa : sinonime secúndă s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s sau sec., simb.Sursa : ortografic SECÚND//Ă \~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. * Într-o \~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o \~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. SekundeSursa : NODEX SECÚNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].Sursa : neologisme SECÚNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SECUNDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru SECUNDĂ. ... Gelu Vlaşin - Jocul secund Jocul secund de Gelu Vlașin lumina nu-i a noastră ea nu știe să zboare ea nu știe să tacă lumina nici nu moare lumina ... Ștefan Octavian Iosif - Socoata vremii... Ştefan Octavian Iosif - Socoata vremii... Socoata vremii... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Socoata vremii-n ore, minute și secunde, — Întîiul ornic, — cine l-a născocit? Răspunde ! A fost un singuratec, un suflet trist, pustiu... În nopțile de iarnă sta și-asculta, tîrziu, Cum șoarecii se mișcă prin umbră de unghere, Și cariul ritmic toacă în tainica tăcere... Dar sărutarea, cine mi-a născocit-o-n lume? O gură fericită și dornică de glume... Ea săruta cu sete; era în luna mai. Natura-ntreagă parcă se preschimbase-n rai, În rai cu flori frumoase și ciripire vie, Și soarele-n văzduhuri rîdea de Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ... Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine) Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine) Lacul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de drage valuri unde ea era-a veni, Pe piatra unde-ai văzut-o, aci, iată, mă privește, Viu singur a...m-odihni! Astfel tu mugeai în gemăt sub aste stânci afundate, Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este Cu-aste vorbe răsuna: "O, vreme, oprește-ți zborul! ceasuri blânde,- ... Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce-au comemorat o faptă peste care a curs nepăsătoarea năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri răsare încă fidelă pe cerul provinciei, și taraful de lăutari ce-o cînta pe ... Dimitrie Bolintineanu - Scopul omului Dimitrie Bolintineanu - Scopul omului Scopul omului de Dimitrie Bolintineanu Spre țărmul ce se pierde în noapte și în ceață Curând o să atingă al vieți-mi vas fragil. Și mă întreb pe mine aici, în astă viață, De când trăiesc în doruri, la ce am fost util? Și sunt mai mult în lume ca umbra trecătoare Ce-o lacrimă aruncă în cursu-i d-un minut, Ce nici nu învelește, nici dă acestui soare Mai multă strălucire, nici farmec mai plăcut? Mă-ntreb ce este oare a noastră misiune, Noi, care-aici în viață n-avem decât o zi? Noi, ale căror fapte, țărână, fală, nume Se spulberă în vânturi-nainte d-a luci? Cărarea mea în lume se șterge de sub soare Amara calomnie pălește-al său color. Tot omul lasă-n urmă-i ce lasă-o dulce floare Parfumul d-o secundă pe vântul trecător. A unei soarte astfel, vai! prețuia durerea Ce inimile noastre adapă cu venin? Necazul unei mume ce și-a zdrobit plăcerea Veghind cum se formează al ei prunc pentru chin? Acest argil molatec ce vântu-o să răpească, Ori merită onoarea să poarte-n ... ... de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:55 →→ îngerul tău a strigat două săbii tăișul ascund într-o singură teacă jocul secund la cina de taină cu cifrele aliniate pe măsuța de scris un hotel ca o minge de ping - pong îmi saltă cuvintele pe hârtie cu ... George Topîrceanu - Ripostă Ripostă de George Topîrceanu 1919. Se referă la Octavian Tăslăoanu, aflat în polemică, pe atunci, cu Topîrceanu. În 1919 conducea revista Luceafărul . — Unui gazetar care cerea să fie spânzurat — Vrei să mă spânzuri, vasăzică?... Când te-am citit, în adevăr, Îți dau cuvântul că de frică Mi s-a zbârlit un fir de păr ! Cum? ți-a venit așa, deodată, Netam-nesam? Păreai un om cu judecată — La asta nu mă așteptam. Te-ai supărat și-ți pare rău Că-s încă viu? Păcat că ești de la Tazlău, Păcat că trebuie să-ți scriu ! Dar asta-i datoria mea: Să dau cu zacherlină-n proști. Talent avem — o recunoști. Atunci, păzea ! Păzea, să nu dai de rușine, Să nu te strâng într-un sonet. Să nu te spânzur eu pe tine De-un epitet ! Păzea, că muza mi-i fecundă Și când te-oi prinde nu te scap: Cu șapte rime pe secundă Îți dau la cap ! Păzea, să nu te-aștern pe-o filă Și-n roca unui vers masiv Să te-ncrustez definitiv Ca pe-o fosilă ! Păzea, să nu-ți înfig în coastă O ... Heinrich Heine - Socoata vremii... Heinrich Heine - Socoata vremii... Socoata vremii... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Socoata vremii-n ore, minute și secunde, — Întîiul ornic, — cine l-a născocit? Răspunde ! A fost un singuratec, un suflet trist, pustiu... În nopțile de iarnă sta și-asculta, tîrziu, Cum șoarecii se mișcă prin umbră de unghere, Și cariul ritmic toacă în tainica tăcere... Dar sărutarea, cine mi-a născocit-o-n lume? O gură fericită și dornică de glume... Ea săruta cu sete; era în luna mai. Natura-ntreagă parcă se preschimbase-n rai, În rai cu flori frumoase și ciripire vie, Și soarele-n văzduhuri rîdea de Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) Adevărul de Iancu Văcărescu VI Nimic nu e nou, Nimica neștiut Din cîte arăt vouă : Lumina nouă nu e, Dar ea desființează Grămada-ntunecimei. Cercarea am pornit-o, V-am dat făgăduială ; Dar n-alerg să vă-mbăt. Precum fac demagoghii, Ce, îmbătați de fumul Atotputerniciei, Umblă ș-înșală lumea Cu jertfe, mîglisire Sub fățăria Blîndeței, omeniei Și facerii de bine, Cît izbutesc d-ajunge Aleși să stăpînească ; Îndată dau de față Cumplita tiranie, Cheamă pre înțeleșii Ministri să slujească. A lor deșertăciune. Adun, ascund comori Din biruri înfocate, În sfaturi tot greșite, Mii izvodiri fac nouă ; Vor să dezgroape morții, Cînd nu le mai ajunge A viilor avere. În lupta desfrînării Iubirii de domnire, Se-nșală între dînșii, Se rod în vicleșuguri, Se luptă să apese Strigarea pătimirii ! Stau pînă cînd vîlvoarea Odată-i prididește ; Atunci tiranul vina Descarcă pre ministri, Ministrii pe tiran ; Cuvinte de-ndreptare De joc, de rîsul lumei ! Întărîtînd norodul Pînă cînd se deșteaptă, Și cere socoteală, Și răzbunare cere, Groaznică-n sfîrșit vine, Nu de la cer pedeapsa, Ci de la harnici oameni : Oameni ce s-înțeleg Ca dumnezeii vieții ! Vrednici de închinare, Dar prea ... Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat Ceasornicul îndreptat de Iancu Văcărescu Informații despre această ediție Tu, care vremea ne spui că trece, Ne aduci aminte des mortea rece, Vino acuma, ia 'nvățătură, Schimbă nedrepta ta măsură! Scii, ticălosul om, ce puține Pote să aibă cesuri de bine. Când dar asupră-i răul se scolă, Când stăpânesce războiu sau bola, Vezi sărăcie, necaz, durere; Când vezi primejdia 'n putere: Atunci fă anul d'un sfert să fie, Ș'ăl sfert să trecă, să nu mai vie! Iar când tu vrajba vezi lepădată, De soț soția apropiată, Părinți, fii, frați 'și arăt iubire, Cum lor povață dă sfînta fire; Când a orî-căruia cuget spune Mulțumiri scumpe de fapte bune, Chiar când vrăjmașului meu fac bine: Cât ziua sfertul atuncea ține! Vezi a mândriei la om peire, Nemilostivă neomenire, Nelegiuire că se uneltesce, Prieteșug că se răcesce; .............................. Vezi tu un cuget fără de lege, Că sfinte noduri va să deslege, De simțiri inima când vezi secă: Fă ca minutul, anul să trecă! Când vezi dreptatea că biruesce, Când despărțiții înger unesce, Când toți Românii au cinste mare, A simpatiei când vezî lucrare, Când obștea nostră e fericită: .............................. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SECUNDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru SECUNDĂ. SECÚND , - Ă , secunzi , - de , num . ord . , adj . , s . n . 1. Num . ord . , adj . Care vine imediat după primul în ordinea locului , a timpului sau a rangului ; al doilea . 2. S . n . Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr - un SECUNDÁ , secundéz , vb . I . Tranz . 1. A sprijini , a ajuta , a însoți , a fi alături de cineva în acțiunile sale . 2. ( Muz . ) A acompania . [ Var . : secondá vb . HERTZ , hertzi , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură pentru frecvență , egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă ; ciclu pe secundă . [ Pr . : herț . - Abr . : NEWTON , newtoni , s . m . Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru - kilogram - secundă , egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă . [ Pr . : n ? SECUNDÁR^2 , - Ă , secundari , - e , adj . 1. Care ocupă locul al doilea ( în timp ) într - o succesiune . 2. Care se plasează pe al doilea plan din punct de vedere al importanței ; de mai mică importanță . SECUNDÁR^1 , secundare , s . n . Acul ceasornicului care arată secundele . - Secundă + suf . - ÎNĂLȚÍME , înălțimi , s . f . 1. Distanță de la nivelul pământului ( sau de la un nivel orizontal ) până la un punct situat deasupra lui ; dimensiune a unui lucru sau a unei ființe , măsurată de la bază până la partea cea mai ridicată . 2. Punct ridicat deasupra nivelului pământului ; p . ext . ( la pl . ) cer . 3. Numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet . 4. Fig . Stare de superioritate intelectuală , morală etc . 5. ( Înv . ; urmat de un pronume posesiv ) Termen de adresare către o persoană cu funcție importantă . [ Var . : ( reg . ) nălțíme s . f . ] - Înalt + suf . - ACTIVITÁTE , activități , s . f . Ansamblu de acte fizice , intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat ; folosire sistematică a forțelor proprii într - un anumit domeniu , participare activă și conștientă la ceva ; muncă , ocupație , îndeletnicire , lucru . 2. ( În sintagma ) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței soarelui și care pot influența suprafața terestră . 3. ( Fiz . ) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă ... CAMERAMÁN , cameramani , s . m . Asistent al operatorului de imagine ; p . gener . operator ( secund CÍCLU , cicluri , s . n . 1. Succesiune de fenomene , stări , operații , manifestări etc . care se realizează într - un anumit interval de timp și care epuizează , în ansamblul lor , evoluția unui anumit proces ( repetabil ) : totalitatea fenomenelor , faptelor , acțiunilor etc . legate între ele . 2. Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe . 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date . 4. ( Fiz . ; ieșit din uz la noi ; în construcția ) Cicli pe secundă = CNÓCAUT , cnocauturi , s , n . Scoaterea din luptă a boxerului care , în urma unei lovituri primite din partea adversarului , nu poate relua lupta în decurs de zece secunde . [ Prescurtat : k . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||