|
|
||
|
Vezi și:ȚINE
... Mai multe din DEX...
SFĂTUI SA NU (FACĂ CEVA) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SFĂTUI SA NU (FACĂ CEVA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 112 pentru SFĂTUI SA NU (FACĂ CEVA). Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... dispărut, poate pentru că am exagerat crezându-mă iremediabil bolnav, indiferent de motive. Numai o singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ... se strecurau prin lumea multă, siguranța gesturilor și totuși singurătatea lor mă impresionau, și atunci o ambiție m-a străbătut: cunoștința lor — nu mergeam mai departe — ar fi o dovadă a importanței mele. Dar nu știam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil. Mă temeam ca prima mea mișcare să nu fie ridicolă. Înclinat de pe atunci la neurastenie, găseam un motiv bun de chin. Și exclamam ridicol — ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece ... să ne întoarcem, nu ... Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției ... nu este gata a face omul cel beat? Diavolul nimica așa nu iubește, ca beția și trândăvia; pentru că nimenea așa de ușor nu împlinește voia diavolului, ca bețivul. Și ce greutate este diavolului a înșela pe cel beat, care, fiind întunecat și înviforat cu tăria băuturii ... vatămă cu veninul băuturii, care, vărsându-se prin tot trupul omului, îi strică sângele și îi aduce bețivului slăbiciuni și boale, din pricina cărora se face neputincios și netrebnic și pentru gospodăria sa, și pentru obște, și pentru patrie și este nu mai mult decât o greutate pe pământ. Mulți zic că bețivul nici o stricăciune nu face altora. Cum nu face? Bețivul face stricăciune nu numai sieși, ci la mulți, pentru că, fiind căsătorit și având copii, soția lui și copiii totdeauna umblă goi și flămânzi. Crescând întru așa nevoie ... 5, 8). Se mai aud unii vorbind, că prin băutură se fac multe lucruri bune. Spune-mi, creștinule, cel ce vorbești așa, ce bunătate se face prin beție? Unde zice Sf. Scriptură, că prin beție să se poată face ceva Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte ... vor da de locurile acelea unde pământul este ca piftia. Apoi intrară în pădure. Când văzură frumusețile pădurilor, rămaseră cu gurile căscate. Vezi că ei nu mai văzuseră d-alde astea de când îi făcuse mă-sa. Când bătea vântul și se mișca frunzele, asculta la fâșâitul lor și li se părea că împărăteasa umblă târând după sine rochia cea de mătase ... ți-a înnodat părul, nu crez să o fi făcut cu vreun gând rău. Busuioc însă a rămas nestrămutat în hotărârea sa și, când și-a luat rămas bun de la Siminoc, i-a zis: - Na, frate Siminoc, batista asta. Când vei vedea ... cele ce se întâmplase. Împărăteasa nu mai putea de inimă rea. Își frângea mâinile și plângea, de să ferească Dumnezeu. Dară n-avu ce-și face capului, și se mângâia oarecum văzând pe Siminoc. După câtva timp, acesta scoase batista, se uită la dânsa și văzu teri picături de sânge. Atunci ... jeli, plânse cu amar că pierduse pe Siminoc; se căi că se prea iuțise, dară toate fură în deșert, că n-avu ce-i mai face ... Ion Creangă - Povestea porcului ... a zis nime tată și mamă! Oare nu-i păcat de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta? Căci la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută! — Apoi dă, măi babă, ce putem noi face înaintea lui Dumnezeu? — Așa este, moșnege, văd bine; dar, până la una, la alta, știi ce-am gândit eu astă-noapte? — Știu, măi ... zise baba, nu râde, că și aceasta-i făptura lui Dumnezeu; ca și noi... Ba poate... și mai nevinovat, sărmanul! Apoi, sprintenă ca o copilă, face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare și, fiindcă știa bine treaba moșitului, lă purcelul, îl scaldă, îi trage frumușel cu untură din opaiț pe la toate ... obraznic, ea ținea una și bună, că băiat ca băiatul ei nu mai este altul! Numai de-un lucru era baba cu inima jignită: că nu putea să le zică tată și mamă. Într-una din zile, moșneagul voiește a merge la târg să mai cumpere câte ceva. — Moșnege, zise baba, nu uita să aduci și niște roșcove pentru ist băiat, că tare-a fi dorit, mititelul! — Bine, măi babă. Dar în gândul său Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi ... patria noastră, tânărul Hrisoverghi începu a lua cele întâi principii de limba grecească veche, de la un dascăl din Chișinău, anume Constantin. Învățătura sa fu superficială; dar aceasta nu fu din vina sa, ci din lipsa așăzământurilor de instrucție, ce se simțea atunce în Moldavia. Domnii fanarioți, deși într-un duh străin naționalității românești, tot făcură mult pentru ... lui Esop, cuvântul Sfântului Vasile pentru post, Nepio dilogoi toÄ� LouianoÄ� cuvântul Sf. Ioan Gură de Aur pentru închinăciune, âHrwdian©V, Epistolariul lui Sinesie și ceva din QouuddhV. Rămășița cursului de învățături era DhmosqnhV, SojĂ„lhV, EÎripdhV și "OmhroV ; de aceștii, Hrisoverghi nu se folosi, pentru că la 1827, ieșind de la părintele singhel, intră în pansionul lui Muton, francez, om destul de învățat pentru atunce, care, predându ... în stare de a citi cărțile moderne și folositoare scrise în această limbă și de a putea, prin mijlocirea lor, câștiga ceva idei despre geografie, istorie, literatură și poezie moderne, care în pansioanele grecești nici nu se pomeneau. La 1829, după ce învăță destul de bine limba și literatura franceză, Hrisoverghi lăsă pansionul lui Muton și mai luă acasă câtăva vreme ... Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul ... sui băiatul și-l întrebă soru-sa: - Vezi, ceva, leică? - Nu văz nimic, decât, uite, în partea asta încoa drept înainte, mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este că nu mi s-alege, fiind prea departe. - Uite-te bine, îi mai zise fata și să ții minte încotro este, și dă-te jos să mergem ... sora băiatului ca să-l omoare, și să se scape de el. Zmeul voia să se ducă în pădure după dânsul și să-l mănânce. - Nu te duce, vai de mine, îi zise ea, că te face mici fărâme câinii lui. - Apoi cum să facem dară? - Lasă că pui eu la cale, și pe urmă îți spui eu ce să faci. Și ... frate-său, că îi este urât singură acasă. Pentru aceasta îl rugă ca să-i lase cățeii să-i ție de urât. Deocamdată frate-său nu voi, căci se învățase cu ei. Dară după mai multe rugăciuni, i se făcu milă de soru-sa, și-i lăsă cățeii ca să-i ție de urât. Plecând el la vânat fără cățeii lui, soru-sa ... Petre Ispirescu - Poveste țărănească ... venea să dezgroape pe împărat, își pusese toate puterile ca să dovedească pe fiul cel mai mic al împăratului. Vezi că duhul știa că de nu va putea nici în a treia seară să izbutească, apoi trebuia să-și mute gândul; nu mai putea adecă să-l dezgroape, nici la amin. Fie însă că și băiatul nu se lăsă mai pe jos. Și cum spusei, se luptară pe capete; dară luptă nu glumă. Curgea sudorile de pe fiul împăratului șiroaie, și nu se da netezului nicicât. Lupta ținu, și o luptă de moarte, până despre cântători. Cum se auzi cocoșul, duhul pieri ca o nălucă, dară și ... avea în degetul cel mic și marama de pe față. Cu aceste două lucruri se întoarse el acasă la frații săi, fără să le spuie ceva, din cele ce i s-au întâmplat. Tata-l fetei, împăratul, carele știa că umblă niște zmei să-i răpească copila, nu mai putu de bucurie când îi văzu măcelăriți. Și cu socoteală că de aci înainte fata îi va fi scăpată, puse să se strige prin ... sânge și hainele stropite. El își umpluse satârul și hainele cu sângele unui cal al său, stătu de bătrân și plin de tecnefes, cu care ... Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său ... Paris, mă temem să nu te fi depărtat vreo hotărâre a Curții. LABRANCHE: — Credi-mă, prietine, am scăpat-o frumos, de când nu te-am văzut, au vrut să-mi dei slujbă pe mare, gândem c-oi fi cât oi trăi la catarg. CRISPIN:— O, Dumnezăule! Dar ... — într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă ... me. CRISPIN:— Bine este să aibă cineva puternici prietini! LABRANCHE: — Această întâmplari m-au făcut să ieu mult sama. CRISPIN:— Cred că nu vei mai fi perĂergos să știi vești din pământuri streine. LABRANCHE: — Nu, pentru Dumnezău! Eu m-am apucat de slujit și tu, Crispin, ce faci tu? CRISPIN: — Mă aflu ca și tine un tâlhari de cinste ... aștepta de la mine? ANGELICA: — Acel ce ți-l va însufla interesul cari tu iei la aceea ce să atinge de mine. LIZETA: — ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X ... a lor cărți învățate Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede Că traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai că nu știu îmbina doao; Dar' acum, tot să cauți să-ți faci cruce Întruna, cu mânile-amândoao, Cu câtă-îndrăzneală ș-istățime Sfătuește sătula mulțime. De ... petrecusă, Iară cele mai de vârstă fețe Tot întins sfătuiea cum să facă Rânduială-în țara lor săracă. Însă din acele sfaturi toate În urmă nu să-alegea nimică, Căci, care cum vinea, pe-apucate, Necăutând alta numa să zică Și el ceva, sau bine sau rău, Spunea de-împrotivă sfatul său. Unul zicea că nu-i trebuință De-a face vreo rânduială-în țară Căci, după direapta socotință, Toată rânduiala-i o povară Și nu s-ar cădea să să supună Ei nimene de voie bună. ,,Rânduiala-i bună păntru hăi mari (Zicea) ce-în frâu țin pă hăi mai ... rămân necunoscute. Iar' când unul s-ajungă odată Bun, drept, înțălept să poruncească Și va sâli gloata desfrânată Ca prestrâns legile să păzască, Atunci gloata Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului ... ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de pus la icoane. Când ... i ziceți, se uita în coarnele ei, și ce-i spunea ea sfânt era. Din inimă, bietul moșneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, și cucoșul nu mai avea nici o trecere; ș-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba și cu fiică-sa îl umplea de bogdaproste. Într-una din zile, moșneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba, chemă fata și-i zise: — Draga tatei ... c-a mai fost și mila părintească la mijloc!... dar prin străini, Dumnezeu știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ... Constantin Negruzzi - Parte întăi ... și o rușine firească la firea noastră de cari curând ne mântuim cu plata nevinovăției. Buna me mamă era totdeauna atât de empedosâtâ de școala sa și de ale casii supărări, încât pre puțină vremi întrebuințasă spre a mă-nvăța ceva. Pe lângă aceasta, și cum nu știĂ© ci vra să zică rău, nici putĂ© a-mi da vreo învățătură cari să mă aperi de el. întrasăm în anul al ... cu o amărăciuni nepovestită, cruzime purtării sale, de abe să dusăsă și am început a plânge, care m-a mai ușurat ceva, dar nu încât să-mi linișteascâ desăvârșit duhul asupra necazului întru cari mă aflam. O slugă a hanului au pus vârf necazurilor meii, întrebându-mă ... au răspuns, după ce m-au făcut întăi să dau un șiling, că condițiile pentru fimei era foarte rari și mai vârtos pentru mine cari nu sămănam vrednică pentru lucrurile celi de ostineală. Cu toate aceste, va căuta în carte sa de era vrun lucru de care să fiu vrednică, după ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFĂTUI SA NU (FACĂ CEVA)Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru SFĂTUI SA NU (FACĂ CEVA). ... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu ... pentru cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A ... face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva ... |
||