|
|
||
Vezi și:ÎNVIORA,
ANIMALITATE,
DUIOȘIE,
NESIMȚIRE,
RAFINAMENT,
RESUSCITA,
SENSIBILE,
SIMȚ,
SIMȚICIUNE,
SIMȚIT
... Mai multe din DEX...
SIMȚIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SIMȚÍRE, simțiri, s.f. 1. Faptul de a simți; sensibilitate (1). 2. Trăire afectivă, afect, sentiment. 3. Stare normală a organismului în care omul este pe deplin conștient de ceea ce se petrece în jurul lui, fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale. * Loc. adj. Fără simțire = fără cunoștință; leșinat. * Expr. A-și pierde simțirea (sau simțirile) = a leșina. A-și veni în simțire (sau în simțiri) = a-și reveni din leșin; a-și veni în fire; a-și recăpăta stăpânirea de sine. ** (Rar) Simț (1). 4. (Înv. și pop.; și în sintagma simțire de sine) Bun-simț, bună-cuviință. - V. simți.Sursa : DEX '98 Simțire ≠ nesimțireSursa : antonime SIMȚÍRE s. v. bun-simț, sensibilitate, simț.Sursa : sinonime SIMȚÍRE s. 1. sentiment, simțământ. (O \~ delicată.) 2. emotivitate, impresionabilitate, sensibilitate. (Artist de o mare \~.) 3. pasiune, sentiment, (livr.) patos, (înv.) simț. (A cântat cu \~.)Sursa : sinonime simțíre s. f., g.-d. art. simțírii; pl. simțíriSursa : ortografic SIMȚÍR//E \~i f. 1) v. A SIMȚI. 2) Caracter sensibil; sensibilitate. 3) Atitudine afectivă față de cineva sau ceva; simțământ. 4) Stare în care omul își dă seama de ceea ce se petrece în jur. * Fără \~ fără cunoștință. A-și pierde \~ea (sau \~ile) a-și pierde cunoștința; a leșina. A-și veni în \~ (sau în \~i) a-și recăpăta cunoștința. 5) pop. Bun simț; bună-cuviință. /v. a simțiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SIMȚIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 418 pentru SIMȚIRE. Gelu Vlaşin - Simţirea Simțirea de Gelu Vlașin simte-mă așa cum simți răcoarea morții înaintea sfârșitului simte-mă așa cum numai întunericul știe să o facă simte-mă lângă tine cu tine în tine simte-mă tare și Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... clase și să le întrupeze. Am văzut asupra cui poate înrâuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrâurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei ... va împrumuta forma simțirilor sale de la un alt temperament mai puternic, asemănător, care a găsit cea mai frumoasă formă pentru felul de simțire Titu Maiorescu - Din experiență Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ... Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere ... Arătînd că pot să facă Orice suflet ca să placă, Și cusur să nu rămîie Pe cît simte să-l mîngîie. Dar o minte cu simțire, Delicată și supțire, Vrînd acestea să le-adune, Face judecăți mai bune ; Nu dă făr' de cercetare Privileghiu așa mare : Tot un fel sînt cîte ... strînsoare Unde va fi dat prinsoare. Atunci este însușită : Frumusețe săvîrșită, Care poate să numească Fitecine și cerească. Atunci fermecă din fire Orice suflet cu simțire Alexandru Macedonski - Accente intime Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ... Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie ... întunecoase, Care n-au fost măsurate nici de ochi și nici de gând. Spre limanul care-l caut mă tot duce-a mea simțire, Dar pe când îl cred aproape nici în suflet nu-l găsesc, Și pe veci aceeași groază port și-n minte și-n privire, Către ... Alexei Mateevici - Rugăciunea (Kolțov) ... de auz, vedere? Și ce simțiri în piept simți-voi Dacă simțirea-mi piere? Ce rost avea-va duhul meu Fără a mea simțire? Mormântul, Crucea — Dumnezeu Le-au-nvelit în neștire. Perdeaua sa au aruncat Pe tainele zidirii, Adânc pecetea-au apăsat Pe toată viața firii. Pe ... ... ochii o muritoare a ta, Cu frumuseța și nurul vărsate în fața sa - Am văzut-o!... și îndată ca săgeata pe ascuns O simțire de iubire în inimă m-au pătruns! - M-au pătruns... dar nu cu focul acel înfierbântătoriu Ce-l fulgeră și-l aprinde numai aprigul amoriu ... Totdeauna împreună, totdeauna ne doream... Nu simțeam deplin durerea la ale tale nevoi: Căci firește-i cu scădere o durere între doi!... Adevăr, că în simțire n-aveam ghimpele plăcut Ce-mboldește și deșteaptă inimile la temut... Nici acea pornire iute cătră desfătări cu haz, Nici acea nerăzbunare de dorinți și ... Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri ... vieții mele-mi place La gândurile mele părtaș de a te face, Căci din copilărie cu tine m-am deprins Să-mpart orice simțire de care sunt cuprins. III De mă muncește dorul când îmi aduc aminte De vremile trecute a dragostei fierbinte: De simt a ... veștejește floarea frumoasei tinereți. Dar sufletul nu-și perde a sale daruri sfinte. El vecinic are viață și își aduce-aminte De oricare simțire, de oricare cuvânt Ce l-au făcut să afle chiar cerul pe pământ. IX Așa pe vecinicie va sta întipărită În sufletele noastre icoana mult ... Ion Luca Caragiale - Politică și cultură ... o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gândire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele „societate așezată". Lumea aceasta se aseamănă cu un vast bâlci, în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMȚIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SIMȚIRE. ÎNVIORÁ , înviorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face ( mai ) vioi ; a ( se ) trezi din amorțeală ; a ( se ) dezmorți , a reveni sau a face să - și revină în simțiri ; p . ext . a ( se ) însufleți , a ( se ) înveseli ; a ( se ) îmbărbăta . [ Pr . : - vi - o - ] - Et . ... ANIMALITÁTE s . f . Stare , atitudine , comportare ca de animal ( 1 ) ; lipsă de simțire ... DUIOȘÍE , duioșii , s . f . 1. Simțire ... Pierdere a cunoștinței ; leșin . 2. Lipsă de bun - simț : purtare a celui nesimțit ^2 ( 1 ) . 3. Indiferență , răceală ; lipsă de sensibilitate . - Ne - + simțire RAFINAMÉNT , rafinamente , s . n . 1. Finețe , delicatețe , subtilitate a gustului sau a simțirii . 2. Viclenie , perfidie , RESUSCITÁ , resuscitéz , vb . I . Tranz . 1. ( Med . ) A reda funcțiile vitale ale organismului , a repune în funcțiune inima sau respirația oprite , a readuce în simțiri , a face să - și revină . 2. A suscita din nou . [ Pr . ind . și : ... SENSÍBILE adv . ( Muz . ; ca indicație de execuție ) Cu simțire ... exterioară cu ajutorul unor organe specifice ; funcțiune a organismului prin care acesta recepționează și prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni ; simțire . 2. Capacitate a omului de a înțelege , de a judeca , de a aprecia ; înclinare , aptitudine pentru ceva ... ... SIMȚICIÚNE s . f . ( Înv . ) Sensibilitate ; sentiment , simțire ... SIMȚÍT , - Ă , simțiți , - te , adj . 1. Pornit dintr - o stare afectivă puternică , dintr - un sentiment profund ; plin de simțire Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||