|
|
||
|
Vezi și:SPRIJINI,
ȚINE,
CAPRĂ,
PIROSTRIE,
RING,
ARHITRAVĂ,
CAMĂ,
CONOID,
DRUG,
LOGGIA,
MASĂ
... Mai multe din DEX...
SPRIJINI PE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SPRIJINI PERezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentru SPRIJINI PE. Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și mergea adânc în pământ. — Ce este aceasta? întrebă Costin pe călăuz. — Astă groapă n-are fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și ... când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându-se adânc, el începu a trage cu funia la sine pe tovarășul său din vale! — Ia sama și nu te teme! strigă el. Costin, văzându-se atunce râdicat în sus în mijlocul unei furtuni care ... picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și ... o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul cela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul ... în fund, iar câinele o șterge sub divan; numai șoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, își aruncă pălăria pe ... ... o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră ... fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într ... sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea ceriul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, ... ... o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră ... fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într ... sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, ... Ștefan Octavian Iosif - Romanța ... Ştefan Octavian Iosif - Romanţa Romanța de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trecea în cîrjă sprijinit Pe ulița pustie, Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. Era un cîntec ce-l știam De-acasă, dintr-o sară... Cum l ... noi, acasă, iară... Și-atîtea lucruri s-au ivit În mintea mea cu dînsul ! Dar cînd bătrînul gîrbovit Sfîrși romanța, m-a lovit Pe ... din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe atunci. L-a mai ținut un an și, cum împlinea trei ani și jumătate, i-a cumpărat, pe măsura lui, din iarmaroc de la Frumoasa, o nadișancă nouă-nouță, pe toate părțile cu flori asemănătoare cu cele de pe lăzile de Brașov, de care casa boierului era plină, ca pe atunci. Un an întreg și-a plimbat boierul soția, pe coana Casuca, linișteasc-o Dumnezeu, în nadișanca trasă de căluțul sprinten, învârstat de niște hamuri rusești cu alămuri și canafuri. După acest an fericit, coana ... a speriat, s-a coborât repede și s-a dus în grajd. Calul ridică încet capul, închise ochii și-și sprijini Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare ... și nu știu cum se făcea că pînă și porcul, care orișicum se găsea în elementul lui cel mai natural, devenise și el melancolic. Așezat pe căpătîie, lîngă ușa pivniței, singur un butoi, în rotunzimea lui cercuită, părea vesel știind poate că, oricît de întunerec e afară pe ziua aceasta ploioasă, tot mai întunerec trebuie să fie înăuntru, în întunecimile hrubei. Singur el stătea, cercuit în fier, ca un Prometeu, și nu era ... îl predispunea la vesele gînduri, într-o perpetuă stare de echilibru, căci el cap, pentru a putea fi amețit, nu are, precum nici pe picioare nu se sprijină. Visa cu beatitudine și cu dispreț la gintea aceasta pe care apa o adusese la starea aceea de decepționism în care se găsea. Divinul alcool din el îi dădea toate visurile, soarele ce nu mai ... niciodată de la pămînt năzuiră spre cer, mîndrii ce nu consimțise niciodată să se înjosească se vulgarizau, patricianul păun cu egreta lui de pietre scumpe pe creștet fraterniza cu domestica gintă laolaltă, cocoșul își pierduse tot imperiul și se clătina ca un sultan decrepit în fața cadînelor lui nedumerite. Cineva ascuns ... ... Dimitrie Anghel - Garda imperială ... și ca apoi, toate aceste zgomote răzlețite adunîndu-le, cu ele să întregească o simfonie dulce ori un zgomotos marș de biruință ; de departe, venind pe sub crengi, un glas de fanfară străbătu încet, încet, se potoli și apoi, călătorind parcă pe sub pămînt, reîncepu mai tare, apropiindu-se mereu. Mîna tatei s-a ridicat lin către vizitiu, și în amurgul dulce leagănul trăsurei a ... aer și răniră cuprinsul. Și atunci, izvorînd de sub crengi, o întreagă armată în aurul firetelor, o lume întreagă de oameni și cai, purtînd lumini pe dunga epoletelor și pe tăiușul spezelor, umplu șleaul. În capul lor, un general bătrîn, pe un cal negru înflorit tot de spumă, apăru pe jumătate întors, sprijinit în scările lucitoare, și făcu un semn ridicînd un fulger cu spada. Alămurile tăcură pripit și muzica aceea dulce, ca tăiată de ... prin codrul străvechi de stejar, ducînd alaiul lui la moarte. Gesturile lui corecte arătau parcă prea puțin obișnuința de a mînui o spadă, pe a căreia lucire, desigur, nu înflorise încă pata sîngelui. Mîna lui se pusese pe ... Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona ... viață ca să dea pietrei, cuvinte dulci ca să dea vieții, nu cumva să dispară dunga de lumină ce avea s-o facă dar veșniciei. Pe amîndouă le iubea Hipparc, căci una era refluxul celeilalte ; pe amîndouă le iubea deopotrivă, căci una era continuarea celeilalte în timp și în spațiu : pe amîndouă le iubea, căci erau întruparea sufletului lui de om și de artist. Sfioasă, domoală și liniștită, venea acum marea să cînte subt terasa lui ... și mai furioase parcă băteau în schelăria de lemn și se cățărau, unul după altul, ca să vadă frumusețea Didonei. Dar a clădi pe nisip sau pe valuri este totuna, și șubreda jucărie fără temelii, non-sensul acesta înjghebat din funie și din lemn, ce purta sculptat pe proră un ochi deschis ca talisman, își desfăcu obosită încheieturile netrainice, aruncînd o floare abisului. Albă și frumoasă plecase zvelta triremă, lunecînd ca o lebădă ... ajutor străbătură, deznădăjduite rugăciuni fluturară, albe veșminte luciră o clipă ca niște giulgiuri luptând cu strălucirea spumei... Vesel însă trecu funebrul uragan, oprindu-se acum pe-o creastă, acum pe ... ... ei singurătate Spre zarea-i luminoasă pornește să-și unească Eterna-i neodihnă cu liniștea cerească. Natura doarme dusă, tăriile în pace. Din limpedea nălțime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane Iși limpezesc în tremur pe rând a lor icoane. Tot mai adânc domnește tăcerea înțeleaptă  Se pare cum că noaptea minunea și-o așteaptă. Deodată luna-ncepe ... s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două apa, ea poartă o păreche: Pe Sarmis, craiul tânăr din Getia cea veche, Mireasa-i în picioare, frumoasă ca o zână, Stetea și pe-a lui umăr își sprijină o mână. Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos, Iar tei cu ... în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. Ea cade în genunche sub florile ce plouă. Grumazul i-l cuprinde cu brațele-amândouă, Lăsând pe spate capul...,,Copile! n-o să mântui? Căci fioros de dulce, pe buza ta cuvântu-i ... Și cât de mult ridici tu, în gând pe ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță ... le poate face... Bătrâna pierdu sfiala și răbdarea și se răsti cât putu: — Neghiniță, ci tacă-ți gura și vin să te văd! Și pe loc se-auzi un țâșt ca de lăcustă și un bâzâit ca de albină. Bătrâna simți pe mână o picătura caldă. — Iacătă-mă și pe mine!... Biata femeie facu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă; și era ... Neghiniță, ție-ți trebuie un an ca să umbli cât altul umblă într-o zi. — Da? Ei, nu e așa deloc. Eu mă las pe-o adiere și plutesc ca pe apă, și mă mlădii pe apa vântului ca pe valurile mării. Ba uneori întrec rândunelele ca o săgeată de argint. — Ce bucurie pe unchiașul meu, zise bătrâna, când o afla că are și el un copil. Deseară o să se îmbete de bucurie. — Ba e vorbă, răspunse ... în arie. Ia să vezi cum îi dau eu la arie, fără bici, fără nimic. Unchiașul, minunat, îl duse la arie. Cum ajunse, Neghiniță sări pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SPRIJINI PERezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru SPRIJINI PE. ... auzit Baeșa, a încetat să mai întărească Rama, și a pus capăt lucrărilor sale. 6 Împăratul Asa a pus pe tot Iuda să ridice pietrele și lemnele, pe cari le întrebuința Baeșa la întărirea Ramei, și le -a întrebuințat la întărirea Ghebei și Mițpei. 7 În vremea aceea, Hanani, văzătorul, s ... a dus la Asa, împăratul lui Iuda, și i -a zis: ,,Pentrucă te-ai sprijinit pe împăratul Siriei, și nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea împăratului Siriei din mînile tale. 8 Etiopienii și Libienii nu alcătuiau oare o oaste mare ... i -a dat în mînile tale, pentrucă te sprijinisei pe El. 9 Căci Domnul Își întinde privirile peste tot pămîntul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privința aceasta, căci deacum vei avea războaie ... domniei sale, Asa s`a îmbolnăvit de picioare așa încît avea mari dureri; chiar în timpul boalei lui, n`a căutat pe Domnul, ci a întrebat ... ... nuiaua mîniei Mele, care poartă în mînă toiagul urgiei Mele! 6 I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimes împotriva unui popor pe care sînt mîniat, ca să -l prădeze și să -l jăfuiască, să -l calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7 Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui; ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească ... lucruri, și prin înțelepciunea mea, -căci sînt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor, și le-am jăfuit vistieriile, și, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce ședeau pe scaunele lor de domnie; 14 am pus mîna pe bogățiile popoarelor, ca pe un cuib, și, cum se strîng niște ouă părăsite, așa am strîns eu tot pămîntul: niciunul n`a mișcat vreo aripă, nici n ... oare securea împotriva celui ce se slujește de ea?` ,Sau se mîndrește ferestrăul față de cel ce -l mînuiește?` ,Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!`` 16 De aceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, va trimete ofilirea prin războinicii lui cei voinici; și între aleșii lui va ... ... 14 ce aș putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aș putea răspunde cînd pedepsește El? 15 Cel ce m`a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut și pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaș Dumnezeu în pîntecele mamei? 16 Dacă n`am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut ... fi avut și el partea lui din ea, 18 eu, care din tinereță l-am crescut ca un tată, eu, care dela naștere am sprijinit pe văduvă; 19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, 20 fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei; 21 dacă am ... am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu ești nădejdea mea`; 25 dacă m`am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulțimea bogățiilor pe cari le dobîndisem; 26 dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreață, 27 și dacă mi s`a lăsat amăgită inima ... ... ... dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce ... răspuns: ,,Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit Iudeilor cari sînt la Susa să facă și mîne după porunca de azi, și să spînzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.`` 14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința ... să -i nimicească. 25 Dar Estera, venind înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care -l făcuse împotriva Iudeilor, și să -l spînzure pe lemn, pe el și ... ... treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, cu cît erau mai sus, cu atît erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ocolind; căci te suiai împrejurul casei ... și a locului gol, din spre răsărit, era de o sută de coți. 15 A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți. 16 Templul și casa dinlăuntru, tinda de afară ... celalt finic, de cealaltă parte; așa era de jur împrejurul casei. 20 Dela pămînt pînă deasupra ușii, erau heruvimi și finici, și tot așa și pe zidul Templului. 21 Ușiorii Templului era în patru muchi. Și în fața Locului prea sfînt erau ceva care se vedea 22 ca un altar de ... este masa care este înaintea Domnului! 23 Templul și Locul prea sfînt aveau două uși. 24 Fiecare ușă avea două canaturi, cari se întorceau amîndouă pe uși, două canaturi pentru o ușă și două pentru cealaltă. 25 Pe ... ... se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr`o bucată cu ea. 36 Pe plăcile proptelelor, și pe tăblii, a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur. 37 Așa a făcut cele zece ... A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de bați, fiecare lighean avea patru coți, fiecare lighean era pe cîte una din cele zece temelii. 39 A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei, și cinci temelii pe partea stîngă a casei; iar marea de aramă a pus -o în partea dreaptă a casei la miazăzi răsărit ... stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor; cele două rețele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 42 cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două ... temelii, și cele zece lighene de ... ieși biruitori asupra împărăției Domnului, care este în mînile fiilor lui David; și voi sînteți o mare mulțime și aveți cu voi vițeii de aur pe cari vi i -a făcut Ieroboam ca dumnezei. 9 N`ați îndepărtat voi pe preoții Domnului, pe fiii lui Aaron și pe Leviți, și nu v`ați făcut voi preoți, ca și popoarele celorlalte țări? Oricine venea cu un vițel și șapte berbeci, ca să fie sfințit ... Copii ai lui Israel! nu faceți război împotriva Domnului, Dumnezeului părinților voștri, căci nu veți avea nicio izbîndă!`` 13 Ieroboam i -a luat pe din apoi, cu ajutorul unor oameni puși la pîndă, așa că oștile lui erau în fața lui Iuda, iar cei ce stăteau la pîndă erau ... trîmbițe. 15 Oamenii lui Iuda au scos un strigăt de război și, la strigătul de război al oamenilor lui Iuda, Domnul a lovit pe Ieroboam și pe tot Israelul dinaintea lui Abia și a lui Iuda. 16 Copiii lui Israel au fugit dinaintea lui Iuda, și Dumnezeu i -a ... morți printre cei din Israel. 18 Copiii lui Israel au fost smeriți în vremea aceea, și copiii lui Iuda au cîștigat biruința, pentrucă se sprijiniseră ... ... să mîntuiască ce era pierdut. 12 Ce credeți? Dacă un om are o sută de oi, și se rătăcește una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă pe munți, și se duce să caute pe cea rătăcită? 13 Și, dacă i se întîmplă s`o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci ... un păgîn și ca un vameș. 18 Adevărat vă spun, că orice veți lega pe pămînt, va fi legat în cer; și orice veți deslega pe pămînt, va fi deslegat în cer. 19 Vă mai spun iarăș, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pămînt să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. 20 Căci acolo unde sînt doi sau trei ... i -a dat drumul, și i -a iertat datoria. 28 Robul acela, cînd a ieșit afară, a întîlnit pe unul din tovarășii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe ... ... său, folosindu-se de viclenie ca să -l omoare, chiar și dela altarul Meu să -l smulgi, ca să fie omorît. 15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea. 16 Cine va fura un om, și -l va vinde sau îl va ținea în mînile lui, să ... pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea. 18 Dacă se vor certa doi oameni, și unul din ei va lovi pe celalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să -i pricinuiască moartea, dar silindu -l să stea în pat, 19 cel ce l -a ... dinte robului său, fie bărbat fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să -i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar dacă boul ... 30 Dacă i se pune stăpînului un preț pentru răscumpărarea vieții lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Cînd boul va împunge pe un băiat sau ... ... de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță, și sapă-le într`o carte, ca să rămînă pînă în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de veci. 9 Scrie că: ,Poporul acesta este un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, niște copii cari nu vor să asculte ... odihnă va fi mîntuirea voastră, în seninătate și încredere va fi tăria voastră.`` Dar n`ați voit! 16 Ci ați zis: ,,Nu! Ci vom fugi pe cai!`` -,,De aceea veți și fugi!`` -,,Vom călări pe cai iuți!`` -,,De aceea cei ce vă vor urmări vor fi și mai iuți! 17 O mie vor fugi la amenințarea unuia singur; și cînd ... asculta. 20 Domnul vă va da pîne în necaz, și apă în strîmtorare. Învățătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii tăi. 21 Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: ,Iată drumul, mergeți pe el!` Cînd veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stînga. 22 Veți socoti ca spurcate argintul care vă acopere idolii și aurul ... turnate. Ca pe ... ... a murit pentru noi, pentruca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. 11 Deaceea, mîngăiați-vă și întăriți-vă unii pe alții, cum și faceți în adevăr. 12 Vă rugăm, fraților, să priviți bine pe ceice se ostenesc între voi, cari vă cîrmuiesc în Domnul, și cari vă sfătuiesc. 13 Să -i prețuiți foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării ... Trăiți în pace între voi. 14 Vă rugăm, de asemenea, fraților, să mustrați pe ceice trăiesc în neorînduială; să îmbărbătați pe cei desnădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători cu toți. 15 Luați seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău; ci căutați totdeauna să faceți ce ... Ci cercetați toate lucrurile, și păstrați ce este bun. 22 Feriți-vă de orice se pare rău. 23 Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuș pe deplin; și: duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. 24 Celce v`a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPRIJINI PERezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru SPRIJINI PE. ... A ( se ) susține , a ( se ) rezema , a ( se ) propti ( ca să nu cadă ) . 2. Tranz . Fig . A ajuta pe cineva sau ceva , a ocroti , a proteja ; a - și da concursul la ceva . 3. Tranz . ( Înv . și reg . ) A ... ... 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se ... face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o ... a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în ... ... ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a ... a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri , format dintr - un suport capitonat așezat pe ... PIROSTRÍE , pirostrii , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Ustensilă de gospodărie făcută dintr - un cerc sau dintr - un triunghi de fier , sprijinit pe trei picioare , pe care se pun căldarea , ceaunul sau oala la foc ; crăcană . 2. ( Reg . ; la pl . ) Cunună care se pune pe ... RING , ringuri , s . n . 1. Estradă ridicată la o înălțime regulamentară , de formă pătrată și împrejmuită cu corzi sprijinite pe patru stâlpi , unde se dispută gale de box . 2. Mașină specială folosită în industria textilă pentru întinderea sau dublarea tortului , pentru răsucirea firului și înfășurarea ... ... ARHITRÁVĂ , arhitrave , s . f . Element de construcție ( caracteristic arhitecturii clasice ) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe ... CÁMĂ , came , s . f . Proeminență sau șanț pe suprafața unui disc sau a unui cilindru , care asigură deplasarea periodică a unei tije sprijinite pe ... de , adj . , s . n . ( Mat . ) 1. Adj . Conoidal . 2. Suprafață generată de o dreaptă care se menține paralelă cu un plan dat și se sprijină pe o dreaptă fixă și pe ... S . m . Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări ( în lucrări de construcții ) . 2. S . m . Fiecare dintre cele două lemne groase , sprijinite pe câte două picioare , care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual . 3. S . n . Punct de broderie asemănător cu festonul , prin care se obțin ... ... LÓGGIA s . f . 1. Galerie exterioară încorporată unei clădiri , acoperită și deschisă către exterior printr - un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe ... MÁSĂ^2 , mese , s . f . 1. Mobilă formată dintr - o placă dreptunghiulară , pătrată sau rotundă , sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă , se scrie etc . 2. Ceea ce se mănâncă ; mâncare , bucate ; p . ext . prânz , cină ; ospăț , banchet . 3. Nume dat mai multor obiecte ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||