|
|
||
Vezi și:FRETA,
FURCĂ,
ȘPALT,
ADUNARE,
ALBINĂ,
ANTONOMAJ,
BAC,
CARCAFUNG,
CARGABAS,
CERȘETORIE,
CERC
... Mai multe din DEX...
STRÂNGERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STR?NGERE, strângeri, s.f. Faptul de a (se) strânge; strâns^1, strânsătură. * Expr. (Cu) strângere de inimă = (cu un) puternic sentiment de teamă, de durere, de regret etc. ** (Înv.) Recrutare. - V. strânge.Sursa : DEX '98 STRÂNGERE s. I. 1. v. legare. 2. v. încingere. 3. v. înșurubare. 4. v. încleștare. 5. v. îmbrățișare. 6. v. împăturire. 7. v. contractare. 8. v. chircire. 9. v. întărire. II. 1. v. acumulare. 2. v. tezaurizare. 3. v. economisire. 4. v. convocare. 5. v. recoltare. 6. v. adunare. 7. încasare, percepere, strâns. (\~ taxelor.) 8. culegere, cules, ridicare, ridicat, strâns. (\~ unei hârtii de pe jos.) 9. adunare, colecționare, culegere. (\~ unor texte populare.)Sursa : sinonime strângere s. f., g.-d. art. strângerii; pl. strângeriSursa : ortografic STRÂNGER//E \~i f. v. A STRÂNGE și A SE STRÂNGE. * Cu \~ de inimă cu un sentiment de durere sau de teamă. \~ de mână strângere a mâinii cuiva în semn de afecțiune. /v. a (se) strângeSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STRÂNGERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru STRÂNGERE. Alexandru Vlahuță - Ieri, azi, mâine ... nebătute încă de-al ursitei vânt cumplit, Piscul nalt, pe care dorul, vânător, stă și pândește Țărmul unde amintirea cu dorința se-ntâlnește. Mâini?... o strângere din umeri a enigmei întrebate; Rai sau iad, în care ochiul niciodată nu străbate, Cui de aninat speranțe, prunc ce nu poate grăi ... Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță) Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ... Constantin Negruzzi - Împăratul Albert ... a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu cu obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite ... ... Emil Gârleanu - Hoinar Hoinar de Emil Gârleanu O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. Și totuși, îndată ce se trezi, fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i se păru că dormise ... ... vecinic dinspre-a noastră parte Vrem binele! Suntem cei foști Și mai departe Și-acum tu uiți că ne cunoști Și-alergi în strângere de oști! Eu sunt mai slab. Zic eu de mine. V-am dat hăraci, că se cuvine, Pe plac eu multe v-am făcut Să ... Mihai Eminescu - Când iarăși glasul Mihai Eminescu - Când iarăşi glasul Când iarăși glasul de Mihai Eminescu Când însuși glasul gândurilor tace, Mă-ngână cântul unei dulci evlavii - Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei? Din neguri reci plutind te vei desface? Puterea nopții blând însenina-vei Cu ochii mari și purtători de pace? Răsai din umbra vremilor încoace, Ca să te văd venind - ca-n vis, așa vii! Cobori încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un suspin arat-o, Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strângerii în brațe - Pe veci pierduto, vecinic Mihai Eminescu - Ce e amorul%3F ... și pământ Și pieptul tău se bate, Și totu-atârnă de-un cuvânt Șoptit pe jumătate. Te urmărește săptămâni Un pas făcut alene, O dulce strângere de mâni, Un tremurat de gene. Te urmăresc luminători Ca soarele și luna, Și peste zi de-atâtea ori Și noaptea totdeauna. Căci scris a ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Ce s-alegea de noi, a mea nebună... de Mihai Eminescu Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntâlneam demult cu-așa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună, Sau eu muream de-atâta fericire. Viața mea cea strălucită De ochii tăi cei de copil Era cu zgomot și-nflorită Precum e luna lui april. Și-n astă înflorire zgomotoasă Noi ne-am fi fost atât ... atât de dragi... Cu toane multe, tu, ca o crăiasă, Iar eu  de tine lacom  ca un pagi. Acum ca-n toamna cea târzie Un istovit și trist izvor, Asupra-i frunzele pustie A noastre visuri cad și mor. Și de nimica astăzi nu-mi mai pasă, Nu cer nimic din lume, nici aștept. Mă mir de ce cu strângeri dureroase Sărmana inimă mai bate-n piept. În văduvire și eclipsă, Eu anii mei îi risipesc, Simțind în suflet pururi lipsă De chipul tău Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884) ... geniul D-tale poetic, care este și va rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenței române. La revedere cu bine și o caldă strângere de mână de la toți prietenii și mai ales de la al D-tale devotat T. Maiorescu Mai scrie-mi câte un rând din Italia ... ... Veronica Micle - Ca astăzi... Ca astăzi... de Veronica Micle Ca astăzi nu mai sunt stăpână Pe mine, pe sufletul meu, numai c-o strângere de mână îndeajuns ți-am spus-o eu. Și ca o slaba jucărie Sunt astăzi înaintea ta, privirea mea ți-ar spunea-o ție în ... George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop ... Cât îi par de calde hainele subțiri, În văpaia unei tainice priviri! Un cuvânt, o șoaptă ce de-abia se-ngână, Mai târziu o caldă strângere de mână, — Până când alături ei se duc, perechi, Și se pierd în noaptea ulițelor vechi... Da, ni-i tristă soarta, domnule A ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRÂNGERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru STRÂNGERE. ... FRETÁ , fretez , vb . I . Tranz . 1. A asambla două piese metalice prin strângere , fie prin contracția piesei cuprinzătoare , care a fost încălzit înainte de asamblare , fie prin dilatarea piesei cuprinse , care a fost răcită ... FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din ȘPALT ^1 , șpalturi , s . n . ( Tipogr . ) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă , pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină . 2. P . ext . Planșetă folosită pentru strângerea , păstrarea și transportul materialului cules , înainte de a fi paginat . ȘPALT ^2 , șpalturi , s . n . Piele subțire , de calitate inferioară , obținută prin șpăltuire și folosită pentru căptușeli și fețe de ADUNÁRE , adunări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) aduna și rezultatul ei . 2. Una dintre cele patru operații aritmetice , care constă în totalizarea mai multor numere într - unul singur . 3. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general ; grup format din aceste persoane . 4. Concentrare a unor ființe într - un singur loc . 5. ( Articulat , cu valoare de interjecție ) Semnul dat pentru strângerea într - o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat . 6. Culegere , colecție ( de texte ) . 7. ( Înv . și reg . ) ALBÍNĂ , albine , s . f . 1. Insectă din familia apidelor , cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins , iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului , cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos , și care trăiește în familii , producând miere și ceară ; muscă ( Apis mellifica ) . 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee , dispuse în spic , asemănătoare cu o albină ( 1 ) ( Ophrys ... ANTONOMÁJ s . n . Operație de strângere ... BAC ^2 , bacuri , s . n . Element al sculelor și dispozitivelor de strângere ( menghine , mandrine etc . ) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor . BAC ^1 , bacuri , s . n . 1. Ambarcație cu fundul și capetele plate , cu ... CARCAFÚNG , carcafunguri , s . n . Parâmă care se fixează pe marginea întinsă unei vele și care servește la strângerea ... CARGABÁS , cargabase , s . n . ( Mar . ) Manevră curentă de strângere ... CERȘETORÍE , cerșetorii , s . f . Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei ; strângere CERC , cercuri , s . n . I. 1. Figură geometrică plană formată din mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix ; circumferință ; suprafață limitată de această figură . 2. Figură , desen , linie sau mișcare în formă de cerc ( I 1 ) . 3. Linie în formă de arc . 4. Fig . Sferă , întindere , cuprins , limită ( de cunoștințe , de atribuții , de ocupații etc . ) II. Nume dat unor obiecte de lemn , de metal etc . în formă de linie circulară . 1. Bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un butoi cu doage pentru strângerea și consolidarea acestora . 2. Bandă subțire ( de metal ) cu care se consolidează un cufăr , un geamantan etc . 3. Șină de fir fixată în jurul roților de lemn ale vehiculelor , pentru a consolida obezile și pentru a servi ca piesă de uzură la rulare . 4. Obiect de lemn de formă circulară , pe care îl rulează copiii lovindu - l cu un bețișor . 5. ( Înv . ) Diademă . III. Disc gradat , întrebuințat la unele instrumente de măsură pentru calcularea unghiurilor . Cerc de busolă . IV. Grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||