|
|
||
|
Cuvântul STROFA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: STROFĂ Vezi și:GLOSĂ, CUPLET, ALCAIC, ANTISTROFĂ, MONOSTROFĂ, SAFIC, STROFIC, TERȚINĂ, ACROSTIH, CATREN, COLON ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STROFA: STROFĂ.
STROFA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STRÓFĂ, strofe, s.f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate înre ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă). ** (În tragedia greacă antică) Arie în versuri pe care o cânta o parte a corului, în timp ce evolua ritmic pe scenă. - Din fr. strophe, lat. stropha.Sursa : DEX '98 strófă s. f., g.-d. art. strófei; pl. strófeSursa : ortografic STRÓF//Ă \~e f. Parte a unei opere poetice, constând din câteva versuri, ce constituie un tot unitar din punct de vedere al ritmului, rimei și sensului. /<lat. stropha, fr. strophe, it. strofa, germ. StropheSursa : NODEX STRÓFĂ s.f. (În tragedia greacă antică) Partea cântată de cor în timp ce se deplasa de la stânga la dreapta scenei. ** Fiecare dintre diviziunile unei poezii (lirice), formată din mai multe versuri. [< gr. strophe, cf. it. strofa, fr. strophe].Sursa : neologisme STRÓFĂ s. f. 1. (în tragedia greacă antică) partea cântată de cor, precedând antistrofa și epoda. 2. fiecare dintre diviziunile unei poezii, din mai multe versuri. (< fr. strophe, lat. stropha)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STROFARezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru STROFA. Constantin Negruzzi - Strofe (Negruzzi) Constantin Negruzzi - Strofe (Negruzzi) Strofe (dedicate d-nei Smaranda Docan) de Constantin Negruzzi Patriotismul, doamnă, e bun câteodată Precum e bun la foame și borșul cu păsat, Iar când el vrea să fie bucată neschimbată, Îmi vine să-mpung fuga flămând și desperat. Și eu am ajuns, doamnă, în astă tristă stare! Nu pot s-aud nici vorba cea de patriotism, Căci văd că el nu este decât o faimă mare în vorbe, Iar în fapte e chiar șarlatanism. De-aceea orice treabă de patrioți cântată, Oricât de bună fie, eu n-o pot suferi Când văd că de ei înșii e și aplaudată Și când a lor țintire eu n-o pot nimeri. Îmi iau dar îndrăzneală să vă trimet cu bine Pe ștefan acel Mare și pe Mihai cel Brav, Acei ce pe turci, unguri și litfele străine A-i bate —în vremea veche aveau un rău nărav. La dumneata sunt sigur, mai bine vor petrece Decât la mine, care cu totul i-am uitat, Căci, zău! patriotismul îmi pare-o dusă rece De când de-a lui brașoave atât m-a Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri Strofe lui C. Negri de Vasile Alecsandri STROFE lui C. Negri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Prietinul meu Negri, iubit și dulce frate, Îți scriu aceste strofe din locuri depărtate În care-odinioară, ca mine călător, Lăsând a ta gândire în tainicul ei zbor Adeseori ca mine ai stat culcat pe maluri, Cu sufletu-ți în ceruri, cu ochii tăi pe valuri. II În orice parte a lumei străin eu mă găsesc, Îmi place, sunt ferice la tine să gândesc, Și-n orice întâmplare a vieții mele-mi place La gândurile mele părtaș de a te face, Căci din copilărie cu tine m-am deprins Să-mpart orice simțire de care sunt cuprins. III De mă muncește dorul când îmi aduc aminte De vremile trecute a dragostei fierbinte: De simt a mele lacrimi curgând încetișor Când se deșteaptă-n mine al țării gingaș dor, Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. IV Acum, pe malul mărei, la umbră stând ... George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Strofa risipită George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Strofa risipită Otilia Cazimir: Strofa risipită de George Topîrceanu Eu niciodată nu pot fi de vină... Când plouă sau e cerul înnorat Și mor pe straturi florile-n grădină, — Să știi că numai tu ești Vasile Alecsandri - Strofe scrise pe un părete Vasile Alecsandri - Strofe scrise pe un părete Strofe scrise pe un părete de Vasile Alecsandri În timpul primei sale călătorii la Constantinopol (1845), Alecsandri se îmbolnăvește grav. Poezia aceasta exprimă sentimentele pe care le trăia poetul în acele momente de grea încercare. Suflat-a vîntul morții pe dulcea-mi primavară Și floarea vieții mele curînd s-a vestejit ! Durerea e mai crudă și jalea mai amară Cînd simți că mori departe de tot ce ai iubit ! Încet-încet simțirea în mine amorțește. Un negru nor deasupră-mi tot vine și iar trece. Se tulbură-a mea minte, suflarea mea slăbește, Pe inimă-mi se pune o greutate rece. O ! suvenir al țării ! cerească mîngăiere ! Alungă-n depărtare cumplitul negru nor, Să văd lumina iarăși, să simt reînviere, Să cînt iubita țară, apoi voios să mor ! Insula Prinkipo, Cincinat Pavelescu - Strofe Strofe de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Strofe , de Ștefan Octavian Iosif Strofe , de Cincinat Marius Marian Șolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe Marius Marian Şolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe Lungul poem haiku de o mie de strofe - fragment de Marius Marian Șolea S-a întors cerul și depărtarea stelei își mută Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se vede ușor: în aceste strofe sunt o sumă de idei nepermise. Zarzavaturile și, mai întâi, tocmai spanacul; apoi varză roșie, în sfârșit, ardei. În versuri, toate astea. Însă cântecul de pitpalac ce se îngână cu fluierul, pe-nserate, în peisaj potrivit, e fără nici o îndoială poetic. Asemenea argintul apei, cerul argint viu picurat. Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai definitivă decât ... Ion Luca Caragiale - Prea sărac ... aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune că cea dintâi strofă Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ... Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... ... pe spate; trageți apoi un somn adevărat călugăresc. Ei bine, sunt sigur, nu veți putea avea un vis mai gingaș decât cel din prima mea strofă. Este un vis, mărturisesc; o specie de apocalips politico-sociale. * Vouă, cari faceți parte din poporul inteliginte și nu voiți a-nțelege; vouă ... de idee. Să nu vă mirați dară dacă, cu sau fără vro analogie, mi-ar trăsni dodată prin cap să vă spui, în această ultimă strofă, o istorie curat americană. O și-ncep. În unul din satele confederate ale Americei de Nord, era să aibă loc o alegere de guvernator. Toți ... Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga ... e mai adîncă. Vechiul adevăr : prin strigăte violente se risipește emoțiunea și dispare, prin vorba stăpînită se păstrează și crește. Și, poate, cea mai frumoasa. strofă a mult admiratei poezii este aceea în care o priveliște descrisă ne încîntă în afară de nota specială a patriotismului : â ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STROFARezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru STROFA. ... a unui cuvânt dintr - o scriere ; spec . comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text . 2. Formă fixă de poezie în care fiecare strofă , începând de la cea de - a doua , comentează succesiv câte un vers din prima strofă , versul comentat repetându - se la sfârșitul strofei respective , iar ultima strofă ... din actualitățile zilei , în care toate strofele textului se cântă cu același refren . 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren . 3. Strofă ... ALCÁIC , - Ă , alcaici , - ce , adj . Vers alcaic ( În sintagmele ) = vers antic format din cinci picioare , cu cezura după al doilea picior . Strofă alcaică = strofă ... ANTISTRÓFĂ , antistrofe , s . f . 1. A două parte în triada strofă - antistrofă - epodă a unei poezii lirice cântate de cor după strofă ... MONOSTRÓFĂ , monostrofe , s . f . Poezie formată dintr - o singură strofă . - Mono - + strofă ... SÁFIC , - Ă , safice , adj . Vers safic ( În sintagmele ) = vers endecasilabic cu cinci picioare , folosit în vechea lirică greacă și latină . Strofă safică = strofă ... STRÓFIC , - Ă , strofici , - ce , adj . Care aparține strofei , privitor la strofă TERȚÍNĂ , terține , s . f . Poezie în formă fixă , alcătuită din strofe de trei versuri , dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare ; terțet ( ... ACROSTÍH , acrostihuri , s . n . Poezie sau strofă ... CATRÉN , catrene , s . n . Strofă COLÓN^4 , colonuri , s . n . Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect . COLÓN^3 , coloni , s . m . Unitate bănească în Costa Rica și în Salvador . COLÓN^2 , coloni , s . m . Parte sau subdiviziune a unui vers , a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică . COLÓN^1 , coloni , s . m . 1. ( În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa ) Muncitor agricol care , inițial liber , muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari , mai târziu începe să fie legat de pământ , să plătească dijmă și să presteze corvezi . 2. ( Înv . ) Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||