|
|
||
Vezi și:TĂVĂLUGI,
TĂVĂLUGIRE,
TEFELUG,
RULOU,
TĂVĂLUC,
TĂVALĂ,
TALABĂ,
TANDEM,
VĂLĂTUC,
VAL
... Mai multe din DEX...
TĂVĂLUG - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TĂVĂLÚG, tăvălugi, s.m. 1. Unealtă agricolă compusă din unul sau din mai mulți cilindri, folosită la fărâmarea bulgărilor de pământ și la netezirea și tasarea solului înainte și după însămânțare; cilindru greu, folosit la anumite mașini pentru fărâmare, îndesare, nivelare etc. * Expr. A se da sau a se duce (ori a da pe cineva) de-a tăvălugul (sau, adverbial, tăvălug) = a se duce (sau a face pe cineva să se ducă) de-a rostogolul. 2. Instrument rudimentar de treierat. [Pl. și: (n.) tăvăluguri. - Var. tăvălúc s.m.] - Tăvăli + suf. -ug.Sursa : DEX '98 TĂVĂLÚG s. v. buhai, ciurlan, coinac, salcicorn, săricică.Sursa : sinonime TĂVĂLÚG s. 1. (AGRIC.) vălătuc, (reg.) tăvală, tăvălic, treierătoare, (prin Transilv. și Mold.) măngălău, (prin Ban.) rol. (Cu \~ul se îndeasă solul semănat.) 2. (TEHN.) (reg.) sul. (\~ pentru nivelarea solului.) 3. (AGRIC.) val. (\~ pentru treieratul rudimentar.)Sursa : sinonime tăvălúg s. m./s. n., pl. tăvălúgi/tăvălúguriSursa : ortografic TĂVĂLÚ//G \~gi m. 1) Unealtă sau mașină agricolă, constând din unul sau mai mulți cilindri, folosită în lucrările de îndesare și de nivelare a pământului înante și după însămânțare. * (A se da, a se duce) de-a \~gul a se duce de-a rostogolul. 2) înv. Instrument de treierat, format dintr-un cilindru de lemn, care se roteşte în jurul unui ax fix. [Pl. și tăvăluguri] /a (se) tăvăli + suf. \~ugSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TĂVĂLUGRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TĂVĂLUG. Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V Satir și Perierg SATIR: Orice-a vrea Pan să-mi facă, măcar să mă omoare, Cu oamenii prin târguri nu-i chip de viețuire! Năravurile-n lume prea mult s-au felurit. Apoi și cu-a lor haine nu pot să mă-nvoiesc; Frumoși vrând să s-arăte, cu aur se-nfășoară, Întocmai ca măgarii cu scumpele harșele; De gât, de mâini, picioare în ele ferecați, Vrăjmași odihnei, iarna ei tremură de frig, Iar vara de căldură nu pot să se scutească. Departe de la mine podoabe aurite Nerozilor plăcute! Și voi, peruci, lipsiți! Cu-a voastră amăgire destul m-ați necăjit. PERIERG: Bre, ce văd eu! Un Satir cu scump caftan în spate, Cu pantaloni, ciubote ce-a lui picioare strâmbe Le-arată mai ciudate, iar coarne nu se văd! A, ce caricătură! Ce lucru minunat! De unde oare? Cine-i? Și unde se mai duce? — Dă-mi voie, frățioare, să te întreb ce cauți Pe locurile-aceste? Îmi pari a fi străin? De pot să-ți fac vro slujbă, mă rog să-mi poruncești. SATIR: Lipsește, piei din ... Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul Andrei Florea Curcanul de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Sunt vasluian de loc din satul Floreștii. Eram abia de douăzeci și unu de ani, când îmi veni rândul să trag la sorți. Îmi aduc aminte cu ce sfială vârâi mâna într-un vraf de hârtiuțe răsucite și scosei no.13. — Bun! strigară cei dimprejurul meu. Ești băiet cu noroc. Apoi doftorul mă dezbrăcă pănă la piele, mă căută în gât, la încheituri, mă ciocăni în piept și-n spate, iar comandantul mă măsură cu o curălușă să vadă dacă sunt destul de nalt, mă întrebă de tată, mamă, frați, surori, parc-ar fi voit să-mi afle spița neamului, și, după ce-mi trecu numele într-o condică, îmi zise: — Măi băiete, n-avem ce-ți face, ai scos număr mic, ești sănătos și bine făcut, n-ai nici un drept de scutire; trebuie să rămâi în oaste. Și nouă ne trebuie voinici ca tine. Nu bine sfârși comandantul de vorbit, că un gulerat ce ședea lângă mine strigă cât îi luă gura: — La tuns! Îndată doi dorobanți mă împinseră într-o odaie de ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂVĂLUGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TĂVĂLUG. TĂVĂLUGÍ , tăvălugesc , vb . IV . Tranz . A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum , a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu TĂVĂLUGÍRE , tăvălugiri , s . f . Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei . - V. ... TEFELÚG , tefeluge , s . n . Tăvălug . - Et . nec . Cf . %tăvălug ... la transmiterea unei mișcări , la transportul unor piese , la înfășurarea unor fire etc . 3. Organ al compresoarelor rutiere , construit dintr - un cilindru cu greutate mare ; tăvălug de compresor . 4. Pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat în formă de sul . 5. Produs de patiserie în formă de sul , făcut din aluat ... ... TĂVĂLÚC s . m . v . tăvălug ... TĂVÁLĂ , tăvale , s . f . ( Reg . ) Tăvălug ... TALÁBĂ , talabe , s . f . Grapă sau boroană cu dinții dispuși înainte ; tăvălug TANDÉM , tandemuri , s . n . 1. Bicicletă pentru două persoane , cu două șei așezate una în spatele celeilalte , acționată de două perechi de pedale . 2. Cilindru compresor mecanic cu doi tăvălugi , egali ca mărime , ca formă și ca greutate . 3. Sistem tehnic acționat din două sau mai multe puncte situate pe direcția mișcării întregului sistem pe direcția mișcării elementului conducător al mecanismului motor . 4. Fig . Grup de două persoane ( ... paie sau cu rogoz , în formă de colaci sau de cărămizi , din care se clădesc pereții caselor țărănești ( astupându - se o îngrăditură de pari ) . 3. Tăvălug ... un cilindru special de lemn sau de carton ; vălătuc , trâmbă . 2. ( Tipogr . ) Piesă cilindrică de metal la presele de imprimat și de fălțuit . 3. ( Reg . ) Tăvălug . 4. ( Pop . ) Sul mobil de lemn sau de metal , pe care se înfășoară lanțul care ține găleata la o fântână . 5. ( În sintagma ) Valul ștreangului ... |
||