|
|
||
|
Cuvântul TESTAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TESTA Vezi și:TESTA, TESTARE, LEGA, MICROMODUL, TESTATOR ... Mai multe din DEX...TESTAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TESTÁ^1, testez, vb. I. Tranz. A da dispoziții prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale; a lăsa ceva prin testament. - Din fr. tester, lat. testari.Sursa : DEX '98 TESTÁ^2, testez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva unui test^1; a face un test^1. - Din fr. tester.Sursa : DEX '98 TESTÁ vb. (JUR.) 1. a lega, (înv., în Transilv.) a testălui. (A \~ cuiva un bun.) 2. a lăsa. (A \~ ceva unor succesori.)Sursa : sinonime testá (jur., psih.) vb., ind. prez. 1 sg. testéz, 3 sg. și pl. testeázăSursa : ortografic A TEST//Á^1 \~éz tranz. jur. (bunuri) A lăsa drept moștenire prin testament; a lega. /Sursa : NODEX A TEST//Á^2 \~éz tranz. (persoane) A supune unui test. /Sursa : NODEX TESTÁ^1 vb. I. tr. A face un testament; a lăsa ceva prin testament. [< fr. tester, cf. lat. testari].Sursa : neologisme TESTÁ^2 vb. I. tr. A supune unui test^1. ** A încerca, a proba. [< fr. tester].Sursa : neologisme TESTÁ^1 vb. I. tr. a lăsa prin testament. II. intr. a face un testament. (< fr. tester, lat. testari)Sursa : neoficial TESTÁ^2 vb. tr. 1. a supune unui test^1, a încerca, a proba. 2. (med.) a cerceta printr-un test^1 (2). (< fr. tester)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TESTATRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru TESTAT. Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ... Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ... Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TESTATRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TESTAT. TESTÁ^2 , testez , vb . I . Tranz . A supune pe cineva unui test ^1 ; a face un test ^1 . TESTÁ^1 , testez , vb . I . Tranz . A da dispoziții prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale ; a lăsa ceva prin ... TESTÁRE , testări , s . f . Acțiunea de a testa ^2 și rezultatul ei . - V. testa ... LEGÁ^2 , leghez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A lăsa ceva prin legat ^2 , prin testament ; a testa ^1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de ... MICROMODÚL , micromodule , s . n . ( Electron . ) Circuit realizat prin asamblarea ordonată și de mare densitate a unor componente electronice distincte care pot fi testate înainte de TESTATÓR , - OÁRE , testatori , - oare , s . m . și f . Persoană care a făcut un testament , care a testat ^ |
||