|
|
||
Vezi și:UȘUI,
URCIORUȘ,
ÎNVÂRTECUȘ,
ȚIGĂNUȘ,
ALBUȘ,
ALUNECUȘ,
AMNĂRUȘ,
ARCUȘ,
ARMĂSĂRUȘ,
ASTUPUȘ,
BĂRBĂTUȘ
... Mai multe din DEX...
UȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. UȘ interj. Cuvânt cu care se alungă păsările. - Onomatopee.Sursa : DEX '98 uș interj.Sursa : ortografic UȘ interj. (se folosește, repetat, pentru a alunga păsările). /Onomat.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UȘRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru UȘ. Anton Pann - Povestea vorbei Povestea vorbii de Anton Pann Publicată în 1847 Cuprins 1 1. Despre cusururi sau urîciuni 1.1 Despre cusururi sau urîciuni 1.2 Povestea vorbei 1.3 (Spun c-a fost odată un crai oarecare) 2 2. Despre pedanți sau copilăroși 2.1 Despre pedanți sau copilăroși 2.2 Povestea vorbii 3 3. Despre vorbire 3.1 Despre vorbire 3.2 Povestea ăluia 4 4. Despre vorbire iarăși 4.1 Despre vorbire iarăși 4.2 Povestea vorbii 4.3 (O slugă flecară pe unde slujise) 5 5. Despre minciuni și flecării 5.1 Povestea vorbii 5.2 (Un împărat mare către răsărit) 6 6. Despre minciuni iarăși 6.1 Povestea vorbii 6.2 (A fost o-nsoțire ce trăia-n iubire) 7 7. Despre năravuri rele 7.1 Povestea vorbii 1. Despre cusururi sau urîciuni Despre cusururi sau urîciuni Aideți să vorbim degeabă, Că tot n-avem nici o treabă. Fiindcă Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. De aceea ... Mihai Eminescu - Cezara Cezara de Mihai Eminescu 1876 Nuvelă originală Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Era-ntr-o dimineață de vară. Marea și-ntindea nesfârșita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte-un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericii, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. În ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru UȘ. ... UȘUÍ , ușuiesc , vb . IV . Tranz . A alunga păsările ( strigând " uș ! " ) . - Uș ... URCIORÚȘ^2 , urciorușe , s . n . ( Rar ) Diminutiv al lui urcior ^2 . - Urcior ^2 + suf . - uș . URCIORÚȘ^1 , urciorușe , s . n . Urcioraș . [ Var . : ulciorúș s . n . ] - Urcior ^1 + suf . - uș ... găsește un inel care trece din mână în mână . 2. ( Rar ) Întortochetură . [ Var . : ( reg . ) învârticúș s . n . ] - Învârteci ( înv . " a învârti " < învârti ) + suf . - uș ... reflexe verzui și ruginii ( Plegadis falcinellus ) . 3. Pește răpitor cu corpul scurt și îndesat , de culoare închisă , stropit cu puncte negre ( Umbra krameri ) . - Țigan + suf . - uș ... albă - transparentă , vâscoasă , compusă în cea mai mare parte din albumină , care înconjoară gălbenușul oului de păsări , reptile , pești etc . 2. ( Rar ) Sclerotică . - Alb + suf . - uș ... ALUNECÚȘ , alunecușuri , ( 1 ) s . n . 1. Loc alunecos . 2. ( Rar ) Alunecare . [ Var . : lunecúș s . n . ] - Aluneca + suf . - uș ... AMNĂRÚȘ , amnărușe , s . n . ( Reg . ) Diminutiv al lui amnar ( 1 ) . - Amnar + suf . - uș ... n . Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal , care servește la producerea sunetelor unor instrumente cu coarde . - Arc + suf . - uș ... ARMĂSĂRÚȘ , armăsăruși , s . m . Armăsăraș . - Armăsar + suf . - uș ... ASTUPÚȘ , astupușuri , s . n . ( Reg . ) Dop ( 1 ) . - Astupa + suf . - uș ... BĂRBĂTÚȘ , bărbătuși , s . m . Mascul al unor animale . - Bărbat + suf . - uș Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||