|
|
||
Vezi și:CĂPTUȘEALĂ,
CANAT,
CHEPENG,
DESCHIS,
FRIZĂ,
IVĂR,
OBLON,
PORTIERĂ,
PRAG,
UȘARNIC,
UȘIȚĂ
... Mai multe din DEX...
UȘĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÚȘĂ, uși, s.f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă, pentru a permite intrarea (și ieșirea); ansamblu format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură; p. restr. tăblia din acest ansamblu. * Ușă domnească (sau împărătească) sau ușa raiului = intrarea principală a altarului. * Loc. adv. La ușă = foarte aproape. * Loc. prep. La ușa... = în imediata apropiere (a...). * Expr. A(-și) deschide (larg sau amândouă) ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă. A lăsa (pe cineva) după ușă = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenție. A sta după ușă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat. A bate la ușă = (de spre termene, evenimente etc.) a fi foarte aproape, a fi iminent. 2. Fig. Casă, locuință. * Expr. (A bate, a cere, a crește etc.) pe la ușile oamenilor = (a munci) pe la alții, (a trăi) din mila altora. A umbla din ușă-n ușă = a cerși. - Lat. *ustia (pl., devenit sg., al lui *ustium = ostium).Sursa : DEX '98 ÚȘĂ s. v. chingă, orificiu piloric, pilor, stinghie.Sursa : sinonime ÚȘĂ s. 1. v. poartă. 2. ușă glisantă = ușă rulantă; ușă rulantă v. ușă glisantă. 3. v. intrare.Sursa : sinonime úșă s. f., art. úșa, g.-d. art. úșii; pl. ușiSursa : ortografic ÚȘ//Ă \~i f. 1) Deschizătură în peretele unei clădiri, la un vehicul, la mobilă etc. care face posibilă pătrunderea în interiorul lor. 2) Panou mobil prin manevrarea căruia se închide această deschizătură. * \~ glisantă ușă care se deschide prin alunecare de-a lungul unui perete. \~ turnantă ușă cu mai multe despărțituri, care permite accesul prin rotirea în jurul unui ax vertical central. A trăi \~ în \~ (a trăi) în vecinătate; alături. Ședință cu \~ile închise ședință fără participarea reprezentanților presei. A arăta (cuiva) \~a a da (pe cineva) afară. A strânge cu \~a (pe cineva) a forța (pe cineva) să facă ceea ce i se cere, folosind momente demascatoare. A trânti \~a a-și manifesta supărarea izbind ușa cu putere. A trânti (sau a închide) cuiva \~a în nas a primi pe cineva cu ostilitate. A nu încăpea pe \~ a fi prea corpolent. A umbla din \~ în \~ a cerși. A bate pe la toate \~ile (sau porțile) a încerca fără succes rezolvarea unei cereri, apelând la diferite instanțe. A bate la \~ a) a ciocăni în ușă, cerând permisiunea de a intra; b) a fi gata să aibă loc; a se apropia. A-(și) deschide larg (sau amândouă) \~ile a) a lăsa intrarea liberă; b) a primi cu bucurie pe cineva. Închide \~a pe dinafară! Ieși! Pleacă! [G.-D. ușii] /<lat. ustiaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 465 pentru UȘĂ. Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se deschide ușa beciurilor. Pe acest balcon de piatră o altă ușă, rotundă, îngustă și scurtă, dă pas în o tindă boltită, pardosită cu cărămizi exagonale și luminată prin o fereastră din fund. În dreapta și în ... cameră luminată prin două ferestre, tot dinspre ogradă, asemenea boltită și pardosită cu lespezi de cărămidă. În unghiul din fund, în dreapta, se vede o ușă mică ce se crede că ar fi comunicat prin o scăricică săpată în zid cu tainițele de dedesubt. Celălalt apartament, din dreapta tindei, se compune ... frescuri, peste care s-a lățit mai în urmă varul vandalismului călugăresc. În unghiul din fund, în dreapta camerei din fund, este o ușă foarte îngustă și scurtă care se deschide în zidul dinspre ogradă. O scăricică săpată în acel zid, și luminată numai prin o ferestruică rotundă, duce ... în număr de cinci sau șase, dar nu au nimic remarcabil. Iar intrarea în tainițe se găsește în peretele palatului care privește spre oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ca de vreo doi coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide ... Ion Creangă - Capra cu trei iezi ... ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi fie ! Știu că i-aș cărnoși și i-aș jumuli !" Cum zice, și vine la ușă; și cum vine, și începe : Trei iezi cucuieți Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă : Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, Drob de sare ... cum poate, tace ca pământul și-i tremură carnea pe dânsul de frică : Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă ! ... Însă cel mare se dă după ușă și - să tragă, să nu tragă ? - în sfârșit, trage zăvorul... Când iaca !... ce să vadă ? ș-apoi mai are când vede ?... căci lupului îi scăpărau ... o cuprinde în tot trupul, și ochii i se păinjinesc. și ce era nu era a bine !... Ea însă tot merge pân' la ușă, cum poate, crezând că părerea o înșală... și cum ajunge, și începe Trei iezi cucuieți Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă : Frunze-n ... să fie, mămucă ? Ia, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult și iacă cineva s-aude bătând la ușă și spunând : Trei iezi cucuieți, Mamei ușa descuieți... - Și ?... - Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat cum îl știi, fuga la ... Ion Luca Caragiale - Șah și mat! ... că l-ar putea afla... Se-ntorc toți fără ispravă... 12 și trei sferturi. Nerăbdarea și neastâmpărul cresc. La fiecare trăsură care trece, la fiece ușă care se deschide, la orice pași pe scări, sar toți... Vine!... Nu... Nu vine. Ce să fie? Petrache Mănescu își cere atunci voie să se ... intră în una din odăițele de lături, unde seara se juca, și comandă ceva în grabă. Odăițele acestea dedeau una-ntr-alta prin câte o ușă cu geamuri acoperite cu perdeluțe verzi. Acuma era 1 și un sfert. Dejunează, trăgând mereu cu urechea daca nu vine cineva să-l cheme... Nimeni ... Ion Grămadă - O noapte de groază ... hoți, iar sluga doarme dusă. Trosc! trosc! Făcea omătul călcat de ciubote. - Sunt mai mulți! îmi zic eu. Începură să vorbească și unul merse la ușă, încercând să o deschidă. Gândul că poate am uitat ușa descuiată mă înlemnise de spaimă! Numai cu mare greu, nici nu știu cum, m-am ... ținte, și avea, de-a curmezișul, pus un par, iar fereștile erau întărite cu gratii groase. Înainte de a merge la ușă, slăbisem așa de tare, întocmai ca și când visezi că cineva vrea să te omoare și tu nu poți fugi, nici striga, căci parcă te ... Țață! țață, nu ne lăsa!… Tot mai aveam nădejde că nu vor putea intra în casă, dar, când începură să izbească cu topoarele în ușă, inima mi se făcu cât un purice de mică și mai că încetă să zvâcnească de spaimă. Pe frunte, îmi curgea sudoarea în șiroaie reci ... doar schelălăitul câinelui, care se ascunsese undeva, după grajd. Tâlharii începură să vorbească iarăși și să suduie groaznic, lovind din nou cu muchia toporului în ușă. Erau, însă, cele din urmă izbiri, căci îndată se auziră bocăniturile ciubotelor și omătul trosnind pe gang. Se îndepărtară. De acolo, din pat, căutam să ... Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul Olaf ... II Stă Olaf la praznicul său nupțial, E ultima cupă, e ceasul fatal, Femeia lui stă lîngă dînsul Și-o-neacă plînsul... Călăul stă la ușă. Pornește viu danțul, și, dornic-păgîn, Și-apropie Olaf soția la sîn: Ei joacă la lumina torții — E danțul morții... Călăul stă la ușă ... ești dragă, mi-ești dragă Cît nu pot să-ți spun, Nici inimă nu-i să priceapă — E frig în groapă... Călăul stă la ușă. III Olaf, bate miezul nopții, Și la moarte-acum te cheamă ! Tu pe fiica unui rege Ai iubit-o fără teamă. Rugi călugării îngînă; Omu ... Heinrich Heine - Cavalerul Olaf ... II Stă Olaf la praznicul său nupțial, E ultima cupă, e ceasul fatal, Femeia lui stă lîngă dînsul Și-o-neacă plînsul... Călăul stă la ușă. Pornește viu danțul, și, dornic-păgîn, Și-apropie Olaf soția la sîn: Ei joacă la lumina torții — E danțul morții... Călăul stă la ușă ... ești dragă, mi-ești dragă Cît nu pot să-ți spun, Nici inimă nu-i să priceapă — E frig în groapă... Călăul stă la ușă. III Olaf, bate miezul nopții, Și la moarte-acum te cheamă ! Tu pe fiica unui rege Ai iubit-o fără teamă. Rugi călugării îngînă; Omu ... ... picioare și rămâne așa toată ziua. Acum se dezbracă să se așeze-n pat. Odaia de culcare a ministrului e despărțită printr-o ușă de-a lui vodă. Conul Mihalache se culcă poruncind țiganului să-i curețe cioboțelele și straiele pentru a doua zi dis ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată După această întâmplare minunată de Mihai Eminescu ........................................ ...După această întâmplare minunată, Cavalerul meu își grăbi calul spre măgura unui deal depărtat, ca să treacă bălțile și mlaștinele periculoase ale Bugeagului. Dar abia isprăvise jumătatea drumului și drumuri multe veneau în cruce și ori încotro se-ntorcea nu vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea la pământ. Stătu multă vreme astfel, când auzi parecă, încet, dogit, adânc un sunet de clopot... el tresări. Își întoarse ochii de unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas ... Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea ... Conu Leonida faţă cu reacţiunea Conu Leonida față cu reacțiunea de Ion Luca Caragiale 1880 ( O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o ușă; la stânga o fereastră. De-o parte și de alta a scenii câte un pat de culcare. În mijlocul odăii o masă împrejurul ... se ridică-n pat, privind cu nedumerire către ușe și întrebând cu neastâmpăr ): Cine e? ( pauză ) Cine e? ( pauză; sare din pat, aleargă repede la ușă și o încearcă dacă e bine încuiată, asemenea la fereastră, și se-ntoarce mai puțin îngrijată să se așeze iar la loc, făcându-și o ... ... găsit în picioare, uitându-se, cu ochii lui întunecați, la ordonanța ce-i povestea ceva, dar care, în clipa venirii mele, tăcuse. Am rămas lângă ușă, cu mâna la cozorocul capelei, așteptând. Comandantul se uită la mine, apoi îmi porunci: Ia-ți calul și vino. M-am dus la conovăț, mi ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru UȘĂ. CĂPTUȘEÁLĂ , căptușeli , s . f . 1. Pânză sau stofă cu care se dublează , în interior , un obiect de îmbrăcăminte , pentru a - i da un aspect mai îngrijit și pentru a - l face mai călduros . 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare . 3. Strat rezistent de lemn , de metal sau de cărămidă , cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară ( pentru a - l feri de degradare , pentru consolidare , izolare termică , acustică etc . ) . 4. Ramă de lemn care acoperă fețele interioare ale golului unei uși și de care sunt fixate canaturile ușii . - Căptuși + suf . - ... părți ale unei piei de animal tăiate în jumătate , de - a lungul spinării . 2. Fiecare dintre părțile mobile din care este alcătuită o ușă , o poartă , o fereastră etc . 3. Toc ^2 , pervaz de ușă ... CHEPÉNG , chepenguri , s . n . 1. Ușă sau capac orizontal sau ușor înclinat , cu care se închide intrarea într - o pivniță , într - o magazie de navă etc . 2. ( Rar ) Oblon la o ... DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă FRÍZĂ^2 , frize , s . f . Rasă de oi de culoare albă , cu coada scurtă , crescută pentru producția de lapte . FRÍZĂ^1 , frize , s . f . 1. ( În arhitectura clasică ) Parte componentă a antablamentului , cuprinsă între arhitravă și cornișă , de obicei împodobită cu picturi , basoreliefuri , caneluri etc . 2. Piesă îngustă de cherestea , folosită la fabricarea lamelor de parchet , a chenarelor de uși , a lambriurilor . 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși . [ Var . : friz s . ... ÍVĂR , ivăre , s . n . 1. Clanță ( la ușă ) . 2. Încuietoare ( la ușă ... respectivă . 2. ( Reg . ) Deschizătură în formă de fereastră într - un perete , în special în peretele podului ; tăblie de lemn care închide această deschizătură . 3. ( Înv . ) Ușă ... PORTIÉRĂ , portiere , s . f . 1. Ușă cu geam ( la un automobil , la un vagon de tren , la un cupeu etc . ) . 2. ( Rar ) Draperie atârnată deasupra unei uși ( pentru a o ... ... PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii ... ... UȘÁRNIC , - Ă , ușarnici , - ce , s . m . și f . , adj . ( Depr . ) ( Persoană ) care umblă pe la ușile altora , căreia nu - i place să stea acasă . - Ușă ... UȘÍȚĂ , ușițe , s . f . Diminutiv al lui ușă ; ușuliță , ușuță , uscioară . - Ușă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||