|
|
||
|
Vezi și forma bază: UITA Vezi și:UITA, UITĂTOR, UITĂTURĂ, ZGÂI, NEUITAT, OCHI, UITUC, ZĂUITA, ÎNCHIONDORA, ÎNCRUCIȘAT, AȘA ... Mai multe din DEX...UITE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÚITE interj. iată!Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 1377 pentru UITE. Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea ta uitată Mihai Eminescu - Lasă-ţi lumea ta uitată Lasă-ți lumea ta uitată de Mihai Eminescu Lasă-ți lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos. Te desfaci c-o dulce silă, Mai nu vrei și mai te lași, Ochii tăi sunt plini de milă, Chip de înger drăgălaș. Iată lacul. Luna plină, Poleindu-l, îl străbate; El, aprins de-a ei lumină, Simte-a lui singurătate. Tremurând cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. De-al tău chip el ... Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900 ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ... Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F ... valma răzvrătitelor talazuri. Strânge-ți gândurile-acasă, nu le mai lăsa-n poghiazuri, Palide-n puterea nopții să mai tremure pe drum... Nici te mai uita în urmă-ți la grămezile de scrum... Nu vezi tu că îndărătu-ți e-ntuneric și pustiu!... Și n-auzi cât de sinistru sun-a ... Nu mai răscoli cenușa năruitelor povești! Strașnica veghere-a vremii cu nimic n-o amăgești. După anii duși în neguri nu te mai uita cu jale, Dă-i pe veci uitării. Morții nu se mai întorc din cale. Când sub perii albi, zbârcită, fruntea-ncepe să se plece Ca ... Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834 ... te strâng, dragă, la sân, Ca s-astâmpăr al meu chin; Măriucă, te-am lăsat, M-am făcut țării soldat, Dar te rog nu mă uita, Nici, puică, te mărita, Ci să aștepți să viu eu, Ci să fiu mirele tău; Și să strângi bine inelul Ce ți l-am dat ... Ion Luca Caragiale - Începem Începem de Ion Luca Caragiale SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intră pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!... are încă un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am găsit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat să facă artiștilor o conferință despre piesa cu care debutăm. DIRECTORUL Ce era să fac, dragă... Dacă se vâră. (oftând.) Ei! tu ești tânăr... nu cunoști încă speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualității române... (se uită la ceas.) Iacă, mai avem o jumătate de ceas, și nu e nimic așezat, nimeni nu-i gata. UN SECRETAR (intră cu o tavă plină de scrisori) DIRECTORUL (către secretar) Bine dragă! am eu acuma vreme de corespondență? Lasă-mă-n pace... SECRETARUL Nu se poate, d-le director, vă rog: măcar câteva... urgente... așteaptă răspuns la moment, sunt de la persoane foarte importante. DIRECTORUL A? SECRETARUL (dându-i o scrisoare) De la un domn senator, (alta) de la un domn deputat, (alta) de la un domn secretar general, (alta) de la o ... Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ... Alexandru Macedonski - Nălucirea Alexandru Macedonski - Nălucirea Nălucirea de Alexandru Macedonski Când noaptea vine placidă, lină, Când alba lună suie pe cer, Când vântu-n frunze duios suspină, Când dulci arome plană-n eter, Ades mi-apare fața-i blondină, Plină de farmec și de mister. Să fie feea rimelor grele? Sau e-al meu angel privighetor? Sau este roua zilelor mele, Chipul Speranței consolator?... Când mi s-arată, uit orice rele, Uit orice rele și orice dor! Fața-mi pălită o reanimă, Fără de voie-mi încep să cânt, Și poezia vine, sublimă, Să mă-nvelească cu-al său vesmânt!... Să mă oprească nu este rima Dintr-acest sacru, tainic avânt. Viața ce este grea pentru mine Mi se-nveselește cum mi-a zâmbit, Și împletindu-mi ore senine, Piere spre ziuă chipu-i dorit! Piere... cu noaptea, însă revine, Ca să mă facă iar fericit! Ea este feea rimelor grele, E ș-al meu angel privighetor, Este și roua zilelor mele; E-o nălucire dulce d-amor! Cum mi s-arată, uit orice rele, Uit orice rele ș-orice dor! Fecioare albe și virginale, Ochii sunt două raze d-azur, Și tot de roză buzele sale, Cu zâmbet tânăr ... Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie ... ști ca să vorbească revenind la viața nouă, Multe-ar mai putea să spună ele, care ne-au văzut! A! de n-ai uita nimica din momentele trecute, Dacă noaptea de aprile ți-a rămas în suvenir, Vino, vom sorbi din cupa fericirilor pierdute. Zilele vor curge ... ... crezi! Ei știu Psaltirea, Dar ce foc o fi iubirea Nici nu știu. Nu-ți plac ochii verzi? Ei, iacă! Uite-ai mei! Nu te uita Prea cu dor, că pot să-ți placă! O, sunt tineri zeci și sute Cari ar vrea să mi-i sărute Și eu ba! Hoțule ... George Coşbuc - La oglindă La oglindă de George Coșbuc Publicată în Convorbiri literare , 1890, nr. 1 (1 apr.) Azi am să-ncrestez în grindă Jos din cui acum, oglindă! Mama-i dusă-n sat! Cu dorul Azi e singur puișorul, Și-am închis ușa la tindă Cu zăvorul. Iată-mă! Tot eu cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! Și ce cap frumos răsare! Nu-i al meu? Al meu e oare? Dar al cui! Și la ureche Uite-o floare. Asta-s eu! Și sunt voinică! Cine-a zis că eu sunt mică? Uite, zău, acum iau seama Că-mi stă bine-n cap năframa Și ce fată frumușică Are mama! Mă gândeam eu că-s frumoasă! Dar cum nu! Și mama-mi coasă Șorț cu flori, minune mare Nu-s eu fată ca oricare: Mama poate fi făloasă Că mă are. Știi ce-a zis și ieri la vie? A zis: Ce-mi tot spun ei mie! Am și eu numai o fată, Și n-o dau să fie dată; Cui o dau voiesc să-mi fie Om odată. Mai știu eu! Și-așa se poate! Multe știu, dar nu știu ... ... pune-ți flori în plete, Mai frumos să te gătești. Potrivește-ți părul bine; Strânge mijlocelul tău, Pieptul plin ca să-ți răsară! S-or uita flăcăi la tine, Și copile tinerele: Să vorbești frumos cu ele, Să nu-ți scoată vorbă-n țară Că tu ești crescută rău! Iată satul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru UITE. UITÁ , uit , vb . I . I. 1. Tranz . și intranz . A pierde din memorie ( momentan sau pentru totdeauna ) , a nu - și ( mai ) aduce aminte , a nu ( mai ) ține minte . 2. Tranz . și intranz . A înceta să se preocupe , să se gândească la cineva sau ceva , a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect ( drag ) ; a se dezinteresa . 3. Tranz . A se comporta ca și cum a încetat să se gândească la ceva , a trece sub tăcere , a nu da urmare . 4. Tranz . A lăsa undeva ( din distracție , din nebăgare de seamă ) ceva sau pe cineva care trebuie luat ; a nu lua cu sine . II. Refl . A - și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea , a cerceta , a observa ; a UITĂTÓR , - OÁRE , uitători , - oare , adj . ( Rar ) ... UITĂTÚRĂ , uitături , s . f . Faptul de a se uita ... zgâiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A deschide tare , a căsca , a holba ochii ; a se uita cu insistență , a privi lung , a se uita cu ochii mari . 2. Refl . A se strâmba , a se schimonosi , a se uita ... NEUITÁT , - Ă , neuitați , - te , adj . Care nu se poate uita ... în formă de spice ( Plantago indica ) ; ochii - păsăruicii = plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre , albe sau roșii ( Myosotis palustris ) ; b ) nu - mă - uita ; ochiul - șarpelui = a ) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă , acoperite cu peri albi mătăsoși , cu flori albastre , rar albe , plăcut ... șoricelului = a ) mică plantă erbacee cu tulpini roșietice , cu frunzele bazale dispuse în rozetă , cu flori alburii , rareori liliachii ( Saxifraga adscendens ) ; b ) nu - mă - uita ; ochiul - soarelui = vanilie sălbatică ; ochiul - păunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde , colorate , asemănătoare cu cele de pe coada păunului ( Saturnia pyri ... ... UITÚC , - Ă , uituci , - ce , adj . ( Adesea substantivat ) Care uită ușor , care are memorie slabă , uitător ; p . ext . distrat , zăpăcit . - Uita ... ZĂUITÁ , zăuít , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A uita . - Ză - + uita ... ÎNCHIONDORÁ , închiondorez , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se uita ÎNCRUCIȘÁT^2 , - Ă , încrucișați , - te , adj . 1. Care este așezat cruciș . 2. ( Despre ochi sau priviri , p . ext . despre oameni ) Care se uită cruciș ; sașiu . 3. ( Despre plante și animale ) împerecheat ( artificial ) cu un animal sau cu o plantă înrudită . - ÎNCRUCIȘÁT^1 s . n . Încrucișare . - V. AȘÁ adv . , adj . invar . I. Adv . ( Modal ) 1. În felul acesta ; astfel . 2. În același fel , în același mod . Așa să faci și tu . 3. Chiar precum se spune ; întocmai , exact . Ai să faci așa ? 4. Atât de . . . Te uiți așa de trist ! 5. ( Cu sensul reieșind din context ) a ) La întâmplare , la nimereală , într - o doară . Vorbește și el așa . b ) După bunul plac , oricum . Am vrut să fac așa . c ) Dintr - o dată , ca din senin ; pe nesimțite , fără ași da seama . I - a venit așa un gând II. Adj . invar . ( Precedă substantivul ) Asemenea , atare . . . ; care este atât de mare , de mult , de frumos etc . Așa nuntă mai Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||