|
|
||
Vezi și:GIGANT,
BALAUR,
BAOBAB,
BRONTOZAUR,
CICLOP,
CICLOPIC,
COLOSAL,
CROCODIL,
DINOTERIU,
ENORM,
GIGANTIC
... Mai multe din DEX...
URIAȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. URIÁȘ, -Ă, uriași, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Personaj din basme închipuit sub formă de om de proporții extraordinare, supranaturale. 2. S.m. și f. Persoană foarte înaltă și robustă. ** Fig. Personalitate cu merite excepționale într-un anumit domeniu; titan, gigant; colos. 3. Adj. De proporții care depășesc cu mult proporția obișnuită, medie; enorm, colosal, gigantic. [Pr.: -ri-aș] - Din magh. óriás.Sursa : DEX '98 Uriaș ≠ pigmeu, piticSursa : antonime URIÁȘ s., adj. 1. s. colos, gigant, titan, (reg.) tătar. (Un \~ din basme.) 2. s. arătare, colos, matahală, namilă, (pop.) măgăoaie, (reg.) nămetenie, nătărală, (Mold.) bahahuie, (prin Transilv.) mamiță, (Olt.) sodom, (fam.) huidumă. (Un \~ de om.) 3. adj. colosal, enorm, fabulos, gigantic, imens, (înv. și reg.) nămilos, (înv.) urieșesc, (fig.) astronomic. (De proporții \~.) 4. adj. v. titanic. 5. adj. v. extraordinar.Sursa : sinonime uriáș s. m., adj. m. (sil. -ri-aș), pl. uriáși; f. sg. uriáșă, art. uriáșa, g.-d. art. uriáșei, pl. uriáșeSursa : ortografic URIÁȘ^1 \~i m. 1) (în basme) (în opoziție cu pitic) Personaj imaginat ca fiind neobișnuit de înalt și înzestrat cu o forță fizică fantastică. 2) fig. Persoană dotată cu capacități excepționale într-un domeniu de activitate; titan. [Sil. -ri-aș] /<ung. óriásSursa : NODEX URIÁȘ^2 \~ă (\~i, \~e) și substantival Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; colosal; enorm; imens. Munți \~i. [Sil. -ri-aș] /<ung. óriásSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru URIAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 246 pentru URIAȘ. Alexandru Macedonski - Rondelul uriașului Alexandru Macedonski - Rondelul uriaşului Rondelul uriașului de Alexandru Macedonski Monstruos se-ntinde-orașul. Viciul joacă-n el pe brânci. Are case, lanț de stânci. Dracii-n toate și-au locașul. Rânjitor pândește-apașul, Floarea mlaștinii adânci, Monstruos se-ntinde-orașul. Viciul joacă-n el pe brânci. De cum n-ai ce să mănânci, Face-ndată pe trufașul, Și-n mocirlă dându-ți brânci, El rămâne uriașul. -- Monstruos se-ntinde- Constantin Negruzzi - Uriașul Daciei Constantin Negruzzi - Uriaşul Daciei Uriașul Daciei de Constantin Negruzzi Eu sunt născut, ostașe, în Dacia mănoasă. Unde odinioară moșii mei lăcuia, Ei nu mai sunt acuma! numai ale lor oasă. Și naltele morminte să mai văd înc-în ea! Acolo eu lumina văzui întâia dată. Cum m-am născut, îndată tatăl meu m-a luat În vânoasele-i brațe, și la marea înghețată M-a dus de m-a scăldat. Tatăl meu p-acea vreme era vârtos și tare, Slăbi însă acuma, căci a îmbătrânit Și desrădăcinează cu anevoie mare Stejarul ca să-l facă un băț de sprijinit. Eu acum îi țiu locul, eu am armele sale, Baltagul lui cel mare, arcul cel ostășesc; Eu, care stând pe munte, picioarele pe vale Îmi pui de m-odihnesc. Când eram copilandru, mergeam adeseori P-a Carpaților vârfuri, pe Pion mă suiam, Capul meu ca un munte, îmi făcea drum prin nori Și cu a mea suflare fulgerile stingeam. Atuncea iubeam foarte să merg la vânătoare, Ursu-n brațele mele, înădușit murea; Prindeam în fugă cerbii, ciutele, căprioare Asta mă mulțămea. Și apoi în deseară mă răcoream în ... ... și pridvoare ce duc în pămînt. Un etern flux și reflux îi înveșnicește durerea și nostalgia, iar rădăcinele-i îi țin robit ca pe un uriaș legat în lanțuri, adus din cine știe ce colț de lume spre batjocura trecătorilor. Un răget de fiară îl face să se deștepte din nou ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ... Dimitrie Anghel - Alesul Alesul de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , februarie 1908. S-a deșteptat prisaca din poiană Subt uriașul clopot de azur, Și sună tot cuprinsul dimprejur, De-ai spune că o harfă-eoliană E aninată undeva de-un ram... De-ar fi să stai nesigur la răscruce, Căci pretutindeni murmurul l-auzi, Asemeni unui tainic călăuz, Te cheamă, te îmbie și te duce, Fără să vrei, al florilor parfum... Poiana pare-o uriașă floare, Ce schimbă curcubeie de culori, Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori, Din care ies scîntei rătăcitoare Ce se aprind în aer și dispar. Ca niște temple în miniatură Ce ar serba un cult misterios, În raiu-acesta-atîta de frumos Lăsat anume parcă de natură, Stau albii stupi subt streșinele lor. Neobosite-aleargă în lumină Albinele zburînd din loc în loc, Acum se-nclină-un fir de siminoc, Acum se-nalță galben-o sulcină, Și mursa-n aur se preschimbă-ncet. Dar iată că pe-un urdiniș apare Aleasa între-atîtea mii de vieți, Și trîntorii amanți de soare beți Simțind imperioasa ei chemare, Tresar prelung din somnolența lor. Din urdiniș zburînd ea scrie-o dungă, ... Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ... George Coșbuc - Muntele Rătezat ... știm ce-a fost. Vezi pe-un deal acolo satul? Dealu-ntreg e un mormânt: Piscul ras din Rătezatul. Moarta fată și-ngropatul Uriaș Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... ce nu se mai abate; Ș-atunci vei afla taina, - nimic când nu vei ști. ...................................... ...................................... Eu las pe ast calcair cu formă omenească, P-ast uriaș ce-nfruntă răstimpii pământești, Martur eternității în bolta cea cerească, O literă străină științei omenești! Acel ce va străbate pe astă înălțime Unde un geniu ... Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ... Alexandru Macedonski - Bătrâna stâncă Alexandru Macedonski - Bătrâna stâncă Bătrâna stâncă de Alexandru Macedonski Bătrâna stâncă uriașă e neclintită de pe loc O sapă apele să scape de ea, și-n veci o pizmuiește Țăranul prost, zicând c-ar face ogor din locul ce robește C-un ceas-nainte ca s-o surpe de-ar fi să afle vreun mijloc. Bătrâna stâncă simte gândul ce împrejurul ei rânjește, Dar tace, și când suflă crivăț ea sfarmă viforul tăios, Și ocrotită valea-ntreagă dă roade spornice voios, Pe când chiar apa care-o sapă din sânul ei se limpezește. Bătrâna stâncă e zadarnic de ani luată la mijloc... În umbra ei pasc încă mieii ș-ajung vlăstarii brazi puternici, Și fie-n mare sau mic număr, neputincioși sunt cei nemernici — Bătrâna stâncă uriașă e neclintită de pe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URIAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru URIAȘ. ... GIGÁNT , giganți , s . m . ( Adesea adjectival ) Ființă ( reală sau din basme și credințe ) de proporții uriașe ; uriaș ... BALÁUR , balauri , s . m . ( În basme ) Monstru care întruchipează răul , imaginat ca un șarpe uriaș BAOBÁB , baobabi , s . m . Arbore de dimensiuni uriașe din Africa tropicală , cu tulpina ajungând până la un diametru de 20 m și cu fructe mari , lunguiețe ( Adansonia digitata ) . [ Var . : boabáb s . BRONTOZÁUR , brontozauri , s . m . Gen de reptile uriașe din ordinul dinozaurienilor , cu capul mic , cu gâtul foarte lung , cu picioarele scurte , cilindrice , terminate cu câte cinci degete , care a trăit în era ... CICLÓP , ciclopi , s . m . 1. Figură mitică de uriaș antropofag , cu un singur ochi mare în mijlocul frunții . 2. Gen de animal crustaceu inferior de apă dulce , cu un singur ochi , situat pe cefalotorace ... ... CICLÓPIC , - Ă , ciclopici , - ce , adj . De ciclop ( 1 ) , care se referă la ciclop ; p . ext . uriaș ... COLOSÁL , - Ă , colosali , - e , adj . Care depășește cu mult mărimea obișnuită ; imens , gigantic , uriaș CROCODÍL , crocodili , s . m . 1. Reptilă uriașă din ordinul crocodilienilor , care trăiește în fluviile din țările tropicale , cu corpul acoperit de plăci osoase , cu coadă lungă și cap alungit , cu fălci lungi și dinți puternici ( Crocodilus niloticus ) . 2. Dispozitiv metalic fixat pe șinele de cale ferată și folosit pentru a transmite comenzile de semnalizare , acționând fluierul locomotivei în mers . 3. Clește cu care , în laborator , se dă dopurilor de plută elasticitatea necesară folosirii lor . 4. Clemă de forma unui cleștișor cu fălci dințate , folosit pentru realizarea unor legături electrice temporare și DINOTÉRIU s . m . Mamifer fosil proboscidian de mărime uriașă , cu doi fildeși curbați în jos și fixați pe maxilarul ... ENÓRM , - Ă , enormi , - e , adj . Foarte mare , imens , uriaș GIGÁNTIC , - Ă , gigantici , - ce , adj . De proporții uriașe ; enorm , colosal , gigantesc . - Gigant + suf . - ic . Cf . germ . % Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||