|
|
||
|
Vezi și:OCHI
... Mai multe din DEX...
VEDERE LA MARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VEDERE LA MARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 265 pentru VEDERE LA MARE. Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei ... și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa ... lui le face și de sub ascultarea lui face izbândă; și vrând de ce să lăuda, ca să arăte că-i adevărat, au trimis soli la Ștefan vodă să i se inchine, iar Ștefan vodă n-au primit". Un al doile hronicar, Miron Costin, adaugă că, "la mesele și sfătuirile sale, Mătiaș se fălea că Ștefan vodă îi era ispravnic, pus de dânsul în Moldova". La aceste lăudări, Ștefan cel Mare răspunsese prin o cumplită năvălire făcută în Ardeal, mai ales în țara secuilor (1461), și prin luarea cetății Chilia (1462), ce era dată maghiarilor de ... năvălirea dușmanilor în țară, porunci a se buciuma de război și, în curând, strângându-și slujitorii și gloata, întâlni pe maghiari, zic unii ... Gheorghe Asachi - La moldoveni ... Gheorghe Asachi - La moldoveni La moldoveni de Gheorghe Asachi La restatornicirea domnilor pământeni Vers înalt de bucurie să răsune împregiur! Astăzi gemetul Moldovei în armonii se preface, Astăzi soarta îmblânzită ni urează cu ogur, Și ... ș-ovelite fapte ceartă, Îmblânzitu-s-a acuma și, părintele duios, Spre a noastră vindecare, ni lovește și ni iartă; Dar la cuget și privire ni-a lăsat un trainic semn De-nfrânare despre rele și spre dreptul de îndemn. Ca un călători nemernic, zbuciumat ... i minea, Domnului el dă mărire că patria-și va vedea. O puternică fortună pe Moldov-a fost împins Să plutească pe o mare de pericoli presurată, Și poporul fără cârmă, de mii tunete atins, Aștepta a sa sfărmare și pieire-nfricoșată; Obosite elemente mug și sun ... Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie ... Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ... ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde ... și speranțe de cari ea nici n-avea habar ! Precum o nobilă fecioară, în turnul vechiului palat, Vrăjită de iubirea-i castă, Își cîntă dorul la fereastră, În ceasuri de singurătate visînd subt cerul înstelat; Precum un licurici spre seară, cînd roua proaspăt-a căzut, Cu licăritul lui eteric ... nu ne-ntunece vederea, Socot că n-am putea cuprinde norocul tău, ah, nici atunci ! Poetul s-ar cădea să pună pe arta ta mai mare preț Ca-n tot ce-a grămădit de veacuri Gîndirea omenească-n bracuri, O, cîntăreț ce-ascuns în ceruri măsori pămîntul cu dispreț ... Ion Luca Caragiale - Căldură mare ... Ion Luca Caragiale - Căldură mare Căldură mare de Ion Luca Caragiale 1899 Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Subt arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz'. Un domn se dă jos din trăsură și cu pas moleșit se apropie de ușa marchizei, unde ... strada Sapienții, 11 bis, strada Sapienții, d. Costică Popescu. F.: Așa? D.: Așa. F.: Atunci, nu e aici. D.: Foarte bine. Domnul pleacă și merge la birje. Birjarul doarme pe capră. Caii dorm la oiște. Domnul: Haide, birjar! Birjarul: Nu slobod... este muștiriu, mo roc... D.: Care muștiriu? B.: Nu știi la mine, mo roc... D.: De unde l-ai luat? B.: Ghe acolo, mo roc. D.: Apoi, nu sunt eu? B.: Ie! la domnu este, mo roc. Domnul suie... Birjarul trage bice... Caii se deșteaptă și pornesc. Domnul se ridică-n picioare, la ceafa birjarului. D.: Ascultă-mă; știi dumneata unde e strada Pacienții? B.: Ala nu știi, mo roc. O babă trece. Domnul oprește birja. Domnul: Mă ... dumneata unde e strada Pacienții? Baba: Asta e, măiculiță. D.: Ei, aș!... Teribil de ramolită!... Mână-nainte, birjar ! Birja pornește. Domnul face semn să oprească ... Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște ... Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgovişte Adio. La Târgoviște de Grigore Alexandrescu Culcat pe-aste ruine, sub care adâncită E gloria străbună și umbra de eroi, În liniște, tăcere, văd lumea adormită Ce ... am hrănit, Ca ale mării repezi și groaznice talazuri, De vântul relei soarte spre stânci am fost gonit. Acuma pretutindeni întorc a mea vedere, Dar ochii-mi mulțumire deloc nu întâlnesc, Căci nimenea nu simte cumplita mea durere, Și oamenii pe mine trecând mă ocolesc. Așa! așa! iubite, s ... nisip neroditor, Ce vara îl usucă și iarna îl îngheață Și nici o floare n-află sărmanul călător. Dar însă suvenirul ființelor iubite Va fi la al meu suflet etern înfățișat Ca frunzele aduse de vijelii pornite La vechea lor tulpină ce-odată le-a purtat. De visurile voastre, speranțe-amăgitoare, Acum peste măsură mă văd îndestulat; Fugiți, zadarnici zile, ce ... Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana ... Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana Răsăritul lunii. La Tismana de Grigore Alexandrescu Decât în frumoasa noapte când plăpânda-i lină rază A iubitei mele frunte cu vii umbre colora, O priveliște ... au fost adesea scump azil de libertate, Și din vârful lor românii, torent iute, furios, S-aruncau; mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca un cerb rănit, fricos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu trufie craiul ungur către țară-naintează [1] Sunt plini munții de oștire, sună zalele de fier; Pintenii lucesc ... apăsară au dat lor drept mângâiere Averi, cinsti, care odată se-mpărțeau drept răsplătiri, Monopol fac azi de drepturi; în a lor scurtă vedere Propășirii neînvinse pun ei dese-mpotriviri. Nu e-așa legea naturii, nu e-așa a țării lege; Ca tot ce nu e la ... le apăsa, Vor vedea lumina zilei; și în formă de mari fapte, Sub privirea provedinței, lumii se vor arăta. Note [1] Carol I, riga Ungariei, la Ion Luca Caragiale - La hanul lui Mânjoală ... socru-tău? - Care socru?... de unde știi? - Dumneata gândești că dacă te ascunzi sub căciulă, nu te mai vede nimeni ce faci... Nu te duci la pocovnicu Iordache să te logodești cu fata a mai mare?... Aide, nu te mai uita așa la mine; treci în odaie la masă. Multe odăi curate și odihnite am văzut în viața mea, dar ca odaia aceea... Ce pat! ce perdeluțe! ce pereți! ce tavan! toate albe ... ce-i afară... - Ce e? - S-a pornit un vânt de sus... vine prăpăd. Am sărit drept în picioare și m-am uitat la ceas: zece și aproape trei sferturi. În loc de o jumătate de ceas, stătusem la han două ceasuri și jumătate? Vezi ce e când te-ncurci la vorbă! - Să-mi scoață calul! - Cine?... Argații s-au culcat. - Mă duc eu la grajd... - Ți-a pus ulcica la pocovnicu! zice cocoana pufnind de râs și ținându-nii calea la ușă. Am dat-o binișor la o parte și am ieșit pe prispă. În adevăr, era o vreme vajnică... Focurile chirigiilor se stinseseră; oameni și vite dormeau pe coceni, vârându-se ... ... ... Alexandru Vlahuţă - La icoană La icoană de Alexandru Vlahuță Noaptea s-a lăsat pe vale, și cătunu-i adormit. În bordei sărac, la vatră, suflet trist și chinuit, Fără somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu ... ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește-ncetu-i pas. De trei nopți și două zile bate drum făr de ... să mai trăiască? Te îndură din văpaia vieții tale dă-i viață, Să-mi cuprindă iar grumazul cu micuțele lui brațe. Ca și mine strângi la pieptu-ți lumea-ntreagă-n fiul tău... O, de-ai ști cu ce-ntuneric copere sufletul meu Ochiu-i stins și ce pustie mi-ar ... Ia-ți și lutul... Ca și dânsul împietrită ești și mută!... Și c-un hohot lung cadavrul îl aruncă-n fața sfintei, Care, huruind greoaie, la ... Ion Heliade Rădulescu - La moartea lui Cârlova ... Ion Heliade Rădulescu - La moartea lui Cârlova La moartea lui Cârlova de Ion Heliade Rădulescu O, lira mea, suspină! al tău glas plin de jale În umbră să răsune, să geamă la mormânt: Cârlova nu mai este!!! suspină p-a lui cale Și fă să se auză pe aripe de vânt: "Cârlova nu mai este ... ți glas Chema să te auză pe craca săltătoare Pe călători, și-ndată, oprindu-le-a lor pas, Țintind a lor vedere... tu zbori și i-ai lăsat! Tu ai urât o țară unde puțini ascultă Sau unde-a ta cântare cu ei nu însoțești ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe ... cele ce seamănă în rânduri, fel de fel de pluguri, teascuri pentru poamă și multe altele. Școala de tipar din Kiev a pus la privirea tuturor mașini electrice de tipărit, făcute cu mare iscusință. Dintre dânsele cea mai vrednică de luare-aminte era mașina de cules buchii pentru tipărit. După mașinile și meșteșugurile tiparului într-o clădire, acoperită ... Izmailului; au fost câteva prosoape și războaie frumoase moldoveneș ti pe lângă țesăturile bulgărești. Dar îndeobște Basarabia a fost înfățișată puțin. Cel mai mare pavilion la expoziție a fost pavilionul Zemstvei. Aici să găseau o mulțime de lucruri făcute cu mâna. La intrare fel de fel de coșoalce, panere și panerașe, ieșite din meșteșugăria Zemstvei. Apoi o mulțime de mărunțișuri de lemn și de oțel, jucării, țesături Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere ... Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție Foarte multă văz plăcere La a tuturor părere, Hotărînd cu o pornire, Făr' d-a face osebire : Cum că lucruri delicate Trei se află-n lume ... vedere omenească. Zic : c-o apă și-o verdeață Și un chip frumos la față Au fireasc-a lor putere Să mîngîie o vedere. Arătînd că pot să facă Orice suflet ca să placă, Și cusur să nu rămîie Pe cît simte să-l mîngîie. Dar o minte cu ... să le-adune, Face judecăți mai bune ; Nu dă făr' de cercetare Privileghiu așa mare : Tot un fel sînt cîte trele Dopotrivă între ele. Căci la apă și verdeață Și dă este vro dulceață, Dar o știm cu legătură Într-un fel dă la natură. Dînd dă obște o plăcere La a tuturor vedere, Și mai mult nu se-nmulțește, Nici mai scade, nici mai crește. Iar viind la frumusețe, Aici voi, idei istețe ! Căci intrăm în adîncime Și dă tălmăciri mulțime. Vedem chipuri milioane, Dar sînt cadre și icoane — Care-mpodobesc păreții ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEDERE LA MARERezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru VEDERE LA MARE. ... colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , față . II. P . anal . 1. S . n . Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre , în care se montează geamurile ; panou de sticlă care ... unei mașini de gătit , pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână întreg ( cu albușul coagulat în jurul lui ) . 7 ... de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid . 11. S . m . ( În sintagmele ) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent , care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică , ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită ; indicator de acord . 12. S ... de material plastic ( montat într - o garnitură de metal ) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la ... |
||