|
|
||
|
Cuvântul VENITURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VENIT Vezi și:HUZMET, ACUMULARE, ALEATORIU, BENEFICIU, BUGET, DEFICIT, DEZECHILIBRA, IMPOZIT, NET, ORDONATOR, PRECALCULA ... Mai multe din DEX...VENITURI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VENÍT, -Ă, (1) venituri, s.n., (2) veniți, -te, s.m. și f. 1. S.n. Sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deținută, într-o perioadă de timp; câștig, beneficiu. * Venit național = indicator macroeconomic al rezultatelor activității (anuale) reprezentând suma veniturilor încasate de posesorii factorilor de producție care participă direct sau indirect la producție. 2. S.m. și f. Persoană care vine, se prezintă undeva, la cineva. * Nou venit = persoană sosită de curând undeva, la cineva. - V. veni.Sursa : DEX '98 Venit ≠ cheltuialăSursa : antonime VENÍT adj., s. v. pribeag, străin.Sursa : sinonime VENÍT s. I. 1. ajungere, sosire, sosit, venire. (După \~ul lui acasă.) 2. sosire, venire, (reg.) venită. (\~ul iernii.) II. v. câștig.Sursa : sinonime VENÍT adj. sosit. (Vezi ce vor noii \~ți.)Sursa : sinonime venít (persoană) s. m., pl. veníțiSursa : ortografic venít (câștig) s. n., pl. veníturiSursa : ortografic venít (venire) s. n.Sursa : ortografic VENÍT^1 \~uri n. 1) Volumul surselor materiale sau bănești care îi revine unui stat, unei întreprinderi, unui particular etc. pe o anumită perioadă de timp. * \~ național totalitate a bunurilor obținute în economia națională într-o anumită perioadă de timp. /v. a veniSursa : NODEX VENÍT^2 \~tă (\~ți, \~te) și substantival Care vine; care se prezintă undeva. * Nou \~ persoană sosită de curând undeva. Bun \~! formulă de salut adresată celui sosit de undeva. /v. a veniSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VENITURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru VENITURI. Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) ... pe înălțimea munților erau ca niște cetăți care slujeau de azil libertății la împrejurări grele. Trei călugări alcătuiesc toată populația Arnotei. Această biserică are un venit de 100.000 lei, și cu toate acestea, nu știu de a cui pricină, călugării sunt siliți să cerșetorească prin sate pentru ținerea ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Cei mari de Barbu Paris Mumuleanu Informații despre această ediție O, ce ciudă, cît mă mir, D-al celor mari caractir ! Ce schimbate la ei firi, Ce gusturi, ce diferiri ! Precum ceriul de pămînt, Așa ei de cei mici sînt. Toți trîndavi, toți lenevoși, Nestatornici, furtunoși, N-au ei fapte bărbătești, Toți au minți copilărești Toți de mititei iubesc Lucruri care nu cinstesc. Toți, de cînd sînt băieței, Înclinează lîngă ei Oameni care-i lingușesc, Care-i laud' și-i slăvesc. Totdeauna cei mari vor Să aibă-n casele lor Prefăcuți ce le vorbesc Tot cele ce ei voiesc. Vor de mulți fi-ncungiurați, Să stea-ntre ei îngîmfați, Să le dea închinăciuni, Să le spuie la minciuni. Ei adevăr nu voiesc, Nu le place, nici iubesc. Socotesc că cîte fac Și la alți oameni le plac, Și d-ar greși cît de mult, Ei îndreptări nu ascult. Ei în sine socotesc Că la nimic nu greșesc. Nu le place-a fi-ndreptați, Vor a fi tot lăudați. Fac mese mari, cheltuiesc, Chem oaspeți ce-i lingușesc, Să-i aude că-s galanți, Sînt nobili, sînt figuranți : Și cu mesele ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ... Grigore Alexandrescu - Vulpea liberală Grigore Alexandrescu - Vulpea liberală Vulpea liberală de Grigore Alexandrescu Vulpea fără-ncetare Striga în gura mare Că de cînd elefantul peste păduri domnește Trebile merg la vale și lumea pătimește. Că este nedreptate Să va să cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască. D-acestea elefantul, cît a luat de știre, Temîndu-se, cu dreptul, de vreo răsvrătire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O invită la curte, o-mbrățișe și-i zise: „Am aflat, jupîneasă, că ai mare talent. Voi să te pui în pîine; Și începînd de mîine Îți dăm cu mulțumire, Ca un semn de cinstire, Al găinelor noastre întins departament: Caută-ți bine treaba.“ — „Pe seama mea te lasă“, Răspunse oratorul și, sărutîndu-i laba, Se întoarse acasă. În ziua viitoare, Vulpea ca totdeauna veni la adunare; Dar însă oblojită, pe subt barbă legată, „Ce ai, de ești asfel?“ o întrebară toate. „Îmi e rău de aseară, îmi e rău cît se poate, Și cu trebile țării să mă lăsați în pace. Craiul știe ce face; El nencetat gîndește la al obștii folos. Adio! sînt bolnavă: m-am înecat c-un os. ... Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet ... radicalismului. Țara care i-a mai văzut la lucru, știe că nu este aceasta meseria lor și un prim avertisment a venit să arate d-lui Brătianu că nu ajunge de a se bucura de o majoritate oricât de numeroasă în camere, pentru a ... Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile ... creosticĘV ca un păstoriu sufletesc, iar nu cu vicleșug, să te vatăm, au trupĂ©ște au sufletĂ©ște. 3) Eu aici, în țară, n-am venit de voia mea, nici de vreo sărăcie sau lipsă; nici mănăstirea Sneagovului o am luat-o cu de-a sila. Iară ce am ... ta t¨ ¦napˇlon. Dumnezeu să facă plată fieștecăruia dintr-înșii, după faptele lor; eu sunt gata. 9) Iară pentru paretisis ce mi-au venit poruncă de la măriia-ta ca să fac, zic cum că nu îndrăznesc, pentru făgăduialele care dăm noi, arhiereii, înaintea lui Dumnezeu, când ne hirotonim ... Alexei Mateevici - Chestia preoțească Alexei Mateevici - Chestia preoţească Chestia preoțească de Alexei Mateevici La 24 iulie [a] anului mergător a încetat din viață preotul de loc Mihail Matveevici. Răposatul și-a lăsat soția cu patru copii nepuși la cale. Peste vreo două săptămâni după înmormântarea lui, văduva pleacă la Chișinău spre a-l ruga pe preasfințitul Vladimir să mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te împaci mai bine decât cu ai tăi și că el nici nu-i făgăduiește, dar nici nu-i respinge rugămintea. Și văduva, nemulțumită, se întoarce acasă. De aici se începe o istorie interesantă, care, fiind pân-acuma singura în felul ei și zugrăvind moravurile preoțimii basarabene, dovedește două lucruri: l. că tulburările de astăzi au atins și tagma duhovnicească și 2. varsă puțină lumină asupra unor oameni, așa-numiți „fruntași ai satelor“, arătând pân’ la ce ... Dimitrie Anghel - Moartea babacului ... o șireată mulțumire parcă-i flutura pe buze. Sub mustățile mari și albe, o lumină misterioasă ca un început de ziuă parcă mijea, un reflex venit de cine știe unde, o rază poate căzută din naltul feșnicarilor mari. În haina lui neagră, cel ce trecuse hotarul celor o sută de ani ... ... un cal tânăr, înspumat. Însuși generalul arătă unde să-l puie la iesle; el, bătrânul, avea să fie mutat mai încolo, în colț, iar noul-venit îi lua locul, în fața ferestruii. Bătrânului parcă îi veni din nou vlaga tinereții, ridică în sus capul, se uită la stăpânul lui, apoi rămase ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VENITURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru VENITURI. HUZMÉT , huzmeturi , s . n . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) 1. Dar omagial , plocon ; p . gener . dar . 2. Slujbă , funcție ; p . ext . rang . 3. Venitul unor dări , ca vinăriciul , oieritul ^1 etc . , sau venitul ocnelor și al ... în sintagmele ) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducției lărgite a capitalului . Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare . Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează . 3. ( Geogr . ; urmat de determinări ) Proces de depunere ... ALEATÓRIU , - IE , aleatorii , adj . ( Jur . ) Care depinde de o împrejurare viitoare și nesigură , întâmplător . Venituri aleatorii . [ Pr . : - le - a - . - Var . : aleatór , - oáre BENEFÍCIU , beneficii , s . n . Câștig , profit sau folos pe care - l are cineva din ceva ; profit financiar al unei întreprinderi , reprezentând diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de BÚGET^2 adj . v . buged . BUGÉT^1 , bugete , s . n . Bilanț al veniturilor și cheltuielilor unui stat , ale unei întreprinderi etc . pe o perioadă DEFICÍT , deficite , s . n . Plus de cheltuieli față de venituri ; lipsă ( bănească ) la un bilanț financiar ; pierdere ; p . gener . orice lipsă la o DEZECHILIBRÁ , dezechilibrez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă echilibrul . 2. Tranz . și refl . A face să nu existe sau a nu exista echilibre ( între cheltuieli și venituri , între diverse ramuri economice IMPÓZIT , impozite , s . n . Plată obligatorie stabilită prin lege , pe care cetățenii , instituțiile etc . o varsă din venitul lor în bugetul statului ; NET , - Ă , neți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Clar , deslușit , precis ; hotărât , categoric . 2. ( Despre venituri ) Din care s - au scăzut cheltuielile , impozitele ; curat ; ( despre greutatea mărfurilor ) din care s - a scăzut daraua , ORDONATÓR , - OÁRE , ordonatori , - oare , s . m . și f . Conducător al unei instituții bugetare , centrală sau locală , care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri și de cheltuieli al PRECALCULÁ , precalculez , vb . I . Tranz . A calcula dinainte venituri , cheltuieli etc . - Pre ^1 - + Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||