|
|
||
Vezi și:VERIGUȚĂ,
BELCIUG,
BRĂȚARĂ,
HALCA,
INEL,
LANȚ,
PLESNITOARE,
STOR,
TOARTĂ,
VERIGAR
... Mai multe din DEX...
VERIGĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VERÍGĂ, verigi, s.f. 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanț. ** Fig. Element de legătură; p. ext. parte componentă. 2. Inel de metal, de material plastic etc., de diferite mărimi, cu numeroase întrebuințări tehnice (ca element de fixare). 3. (Pop.) Verighetă. 4. (Reg.) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei. 5. (Reg.) Braț de apă care împrejmuiește un ostrov. 6. (În sintagma) Verigă de rod = cuplu format dintr-o coardă de rod și un cap, care se lasa la tăierea viței de vie. - Din sl. veriga.Sursa : DEX '98 VERÍGĂ s. v. inel, lanț, verighetă.Sursa : sinonime VERÍGĂ s. 1. v. za. 2. v. toartă. 3. v. belciug.Sursa : sinonime verígă s. f., g.-d. art. verígii; pl. verígiSursa : ortografic VERÍ//GĂ \~gi f. 1) Fiecare dintre inelele unui lanț. 2) Piesă în formă de inel, având diferite întrebuințări tehnice. 3) fig. Parte componentă a unui ansamblu, care serveşte drept element de legătură. 4) pop. Inel fără piatră, de obicei din metal prețios, purtat drept simbol al legăturii dintre logodnici sau dintre soți; verighetă. [G.-D. verigii] /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VERIGĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru VERIGĂ. Alexandru Vlahuță - Supt legea tunului ... Mormanele de morți și de ruine, Și toat-a lumii trudă spre mai bine Ca pulberea va risipi-o vântul... III Lanț ruginit, verigă cu verigă Alexandru Vlahuță - Liga domnișoarelor romîne Alexandru Vlahuţă - Liga domnişoarelor romîne Liga domnișoarelor romîne de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție În munți, în codri 'ntunecați, Unde robit, de-atîta vreme, Un uriaș în lanțuri geme, Au mers și preoți, și soldați, Și nimeni n'a putut răsbate Să'i duc'o rază de dreptate! Pe-acolo drumurile 's pline De cruci, de ruguri, de morminte. Tot codru'i plin de jertfe sfinte, Și'n freamătu'i auzi suspine. Dar cată dinspre răsărit, Ca 'n basme se ivește-o zînă, Si ochii ei aduc lumină Eroului batjocorit. Pășește sveltă, zîmbitoare, Și 'n loc de armă poart'o floare. El, printre gene dese, grele, Ca 'n somn privirile 'și strecoară — Ce cauți, gingașă fecioară, În preajma suferinții mele? Ea, surîzîndu'i galeș, blînd, Întinde mîna'i delicată, Atinge lanțul... și de-o dată S'aud verigile căzînd, Și robul se ridică domn: El pare-un leu trezit din somn. „Mîntuitoareo, cine ești?...â€� „Sunt fiica ta... Tu ai strigat, Și glasul tău a răsunat În plaiurile romanești! Alexandru Vlahuță - Vierme fudul ... Alexandru Vlahuţă - Vierme fudul Vierme fudul de Alexandru Vlahuță Lut însuflețit de raza vecinicei dumnezeiri, Aluat în care cerul cu pământu-i plămădit, Tainică verigă care leagă cele două firi: Vecinicia de-o clipire, infinitul de finit. Vierme tăvălit în tină, care muști din cer cu dinții, Urieș semeț, pe ... Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu ... precum mi se pare) În a mea planetă sunt: mijloc Ceimii, Între trupurile pământului toate, Și-ntre spiriturile cerurilor nalte, Sunt ca o verigă în lanțul totimei... Sunt încheietură luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și ... Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu ... precum mi se pare) În a mea planetă sunt: mijloc Ceimii, Între trupurile pământului toate, Și-ntre spiriturile cerurilor nalte, Sunt ca o verigă în lanțul totimei... Sunt încheietură luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și ... George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) Înserarea (Fragment dintr-un poem) de George Topîrceanu După culmi de piatră sură când își pleacă-ncet mărirea, Soarele sărută codrii unde doarme mânăstirea. Între brazi feriți de vânturi, lângă zid de stâncă drept, A durat-o-n vremuri grele domn viteaz și înțelept. Sus, la turla care-apasă boltă grea de cărămidă, Pe o lespede umbrită în privazul de firidă, Slova veche, ocrotită de al vremii sfânt Visternic, Spune leatul și domnia voievodului cucernic. Umbra lui veghează parcă din bătrânele chilii Prin despicătura neagră a ferestrelor pustii... Dar acum încremenită poarta schitului rămâne, Când coboară seara, nimeni n-o mai mișcă din țâțâne. Vremea-i macină cu-ncetul putregaiul sub zăbrele, Pe veriga ruginită nu mai cad lacăte grele, — Ci prielnic duhul păcii stăpânește-aici de veacuri... Iar pe stâlpi cu zugrăveală, din înaltele cerdacuri, Ca un semn de biruință râde veselă-n culori Minunata strălucire a belșugului de flori. Și-n amurgul serii calde munții Coziei s-arată Cum își zugrăvesc pe ceruri muchea neagră și crestată, — Tot mai roșii scad în zare luminoasele văpăi, Vălul nopții se coboară tot mai negru ... George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeți provinciale George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeţi provinciale Demostene Botez: Tristeți provinciale de George Topîrceanu Tristeți de după-amezi ploioase Și de nostalgice obsesii, Când stai cu storurile trase Și-aștepți să vie ora mesii... Tristeți de străzi pustii și mute, Cu ziduri vechi și cu fațade De edificii cunoscute În care nu știi cine șade... De domicilii spațioase Cu flori la geam și cu salon, Din care pe la ceasul șase Auzi urlând un gramofon... Tristeți adânci de guvernante Ce nu știu bine românește Și de flașnete ambulante Cu papagal care ghicește... De cartiere suferinde, De uși cu lacăte-n verigi Și de dugheană care vinde Fitil de lampă și covrigi... Tristeți de goarnă funerară, Melancolii de cățeluși Uitați de cineva pe-afară Să scheaune pe lângă uși... Tristeți romantice de fată Cu nasul lung și demodat, Și de odaie mobilată În care-a stat un magistrat... Tristeți adânci de pui de mâță Zvârliți pe undeva, prin scai... De copilaș urât, de țâță, Uitat de maică-sa-n tramvai... Tristeți de garduri invalide, De porți ieșite din țâțâni, De doici care-au rămas gravide Și-acum li-i frică de stăpâni... De ordonanțe fără leafă Și de trăsură ... Ioan I. Ciorănescu - Lui Dumnezeu Ioan I. Ciorănescu - Lui Dumnezeu Lui Dumnezeu de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Tu care-ai plămădit din colbul ud Un suflet cu verigi și cu inele, O râmă ce-o târăsc pe cerul crud, De ce-mi făcuși, din plumb și gânduri grele ? Ah, patimile-mi colcăie în trup Și carnea lor de faguri vor s-o spargă, Să iasă ca albinele din stup Și-n voie să colinde lumea largă. Eu te-am închipuit bogat, în cer, Cu stelele cununi și pietre scumpe, Dar nu-ntări-ndoiala mea cu fier, Căci marea din păcate va inrumpe. Și de exiști în haos fără zi Și-mi sfarămi veșnicia de zăpadă, Urechea ta mă poate auzi? Și ochiul tău e-n stare să mă Titu Maiorescu - Câteva aforisme ... Europa. Așa fac și copiii, și mulți dintre noi rămân copii toată viața. * Respectul exagerat pentru întregimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment. * Oare pârâul de la munte ar fi așa de limpede ... Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deoÂsebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suveÂnirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a neÂputinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci povesÂtirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intereÂsantă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ... Emil Gârleanu - Bătrânii Bătrânii de Emil Gârleanu Cucoana Casuca a pornit la o rubedenie, tocmai la Hârlău, luând și pe fiica dumisale, Anghelina, fată frumoasă, cu fața plină de voioșia celor 17 ani de copilărie; boierul Toader Racliș, soțul coanei Casuca, a rămas singur, cuc, în toată casa. Să-i treacă de urât, stă toată ziua, și chiar mănâncă, dimpreună cu boierul Gavrilă, căruia și lui îi plecase feciorul și soția la moșie, chemați de trebi și muncă. Și iată-i pe amândoi, față în față, la masa din sufrageria încăpătoare, pe a căreia ferești deschise străbate, în șopot dulce, freamătul livezii. Singuraticii au mâncat. Pe fața albă de olandă, pe care florile țesute strălucesc ca fulgii de omăt pe o pojghiță de gheață, resturile mâncării stau în farfurii de porțelan stropit cu flori albastre. Dinaintea boierului Toader se ridică o grămăjoară de fărmături. Dânsul, când vorbește la masă, sfarmă pâinea și o adună la un loc; obiceiul acesta e bucuria păsărilor din ogradă. La începutul căsniciei, cucoana Casuca, îndată ce vedea că degetele cuconului Toader încep să frământe miezul, îi apuca mâna și i-o ținea strânsă ca într-un clește. Într- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERIGĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru VERIGĂ. ... VERIGÚȚĂ , veriguțe , s . f . Diminutiv al lui verigă ; verigea . - Verigă ... BELCIÚG , belciuge , s . n . 1. Verigă de metal de care se prinde un lacăt , un lanț etc . 2. Braț de râu care în perioadele de secetă rămâne ca un lac sinuos ... ... BRĂȚÁRĂ , brățări , s . f . 1. Podoabă în formă de verigă , făcută din metal prețios sau din alt material și purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braț ; brățea . 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor ... ... HALCÁ , halcale , s . f . ( Înv . ) 1. Verigă ... Cerc mic de metal ( prețios , cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug . 3. Arteră de circulație , cu traseu circular sau poligonal , care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate . 4 ... LANȚ , lanțuri , s . n . 1. Șir de verigi , de plăci , de zale etc . metalice , unite între ele pentru a forma un lot , care servește spre a lega ceva , a transmite o mișcare etc . 2. Lanț ( 1 ) mic , de obicei din metal prețios , servind ca podoabă ( la mână , la gât ) . 3. Fig . Tot ceea ce constituie o legătură puternică ; ceea ce încătușează libertatea , independența cuiva . 4. Șir continuu de elemente , ființe , lucruri , stări ... PLESNITOÁRE , plesnitori , s . f . 1. ( Reg . ) Șfichiul biciului ; pleasnă . 2. Jucărie care , prin învârtire , produce un zgomot puternic . 3. ( Înv . și reg . ) Disc , verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a împiedica frecarea acestora . 4. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor , cu flori galbene ... STOR , storuri , s . n . Perdea de țesătură , de împletitură sau din scândurele subțiri , orizontale , paralele și mobile , care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi , destinată să ferească interiorul unei încăperi de razele ... TOÁRTĂ , toarte , s . f . 1. Parte ieșită în afară la unele obiecte , încovoiată în formă de arc , care servește pentru apucat cu mâna . 2. Verigă sau belciug cu ajutorul cărora se atârnă un obiect . 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche ; cercel în formă de inel . [ Pl ... ... cu flori galbene - verzui și cu fructe globuloase , cărnoase , negre , întrebuințate în medicină pentru proprietățile lor purgative ; pațachină ( 1 ) ( Rhamnus cathartica ) . [ Var . : verigáriu s . m . ] - Verigă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||