|
|
||
|
Vezi și:VENIT,
VENI,
VINEȚEA,
TREZI,
POTRIVI,
ÎNTURNA,
BĂNUIALĂ,
ROSTOGOLI,
POFTIM,
PROVENIENȚĂ,
?STA
... Mai multe din DEX...
VIN (SAU) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIN (SAU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 740 pentru VIN (SAU). Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele ... Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II ... 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 ... de măsurare O rază de la soare și până la pământ, D-aci până la ceruri e mare depărtare! Unimi d-astă măsură nenumărate sânt. Sau cât este din centrul al centrelor tăriei Și până peste polul și cel mai depărtat, De șapte ori atâta principiul fericirii A-mpins ... Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale ... Nicolae Filimon - Ghibelini şi guelfi sau diferite partide muzicale Ghibelini și Guelfi sau diferite partide muzicale de Nicolae Filimon Daca politica își are facțiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanțe și culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are și ea partidele sale împărțite în retrograzi, staționari, progresiști ... ca să aprinză capetele mai multor eterodocși muzicali și iată-ne veniți, de la o simplă conversațiune despre teatrul nostru, la o luptă de principe sau de opinii. Fiecare din individele ce compuneau adunarea își avea școala sa, maeștrii săi de predilecțiune și convicțiunea sa. Primul interlocutor, sau partizanul lui Verdi, crezînd că n-a lăudat de ajuns pe maestrul său, printr-o mișcare de o nedescriptibilă aroganță, zise: — Muzica ... marilor maeștri germani Sebastian Bach, Mozart și Beethoven? Nu știți d-stră proverbul: gust italian, instrucțiune germană și finețe franceză? Trebuie să fie cineva surd sau să nu aibă deloc inimă ca să nu poată simți și a nu se entuzia de sublimele melodii ale operii Don Juan de ... a satisface nevoile tutulor popoarelor, ea urmează a se prezinta la fiecare în parte sub diferite forme. La un popor apăsat de tiranie ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV ... slujnicarul nu voiește să înțeleagă că ciocoiul Convenției este mai venal și mai fără inimă decît acela al Regulamentului. Slujnicarii sînt de mai multe categorii sau tagme. Cînd face parte din ortaua poeților, atunci cată să fugi cît vei putea de dînsul sau să te rogi lui Dumnezeu ca să-ți dea răbdarea lui Iov din Biblie, căci altfel nu vei putea să suferi scălămbăturile și declamările lui ... cu susul în jos. Slujnicarul adevărat, pe lîngă alte daruri, mai are și virtutea cumpătării; el șade toată ziua în cafenea, fără să guște ceva, sau daca din întîmplare bea o cafea neagră sau o dulceață, potrivește tocmai timpul cînd cafeneaua este plină de oameni și pleacă fără să plătească. Unii zic că fac aceasta din distracțiune, dar gurele ... cu o voce iarăși convențională: — Rezi!… Rezi!… — Ei, bine, aud, nu sunt surdă, răspunse vocea dinlăuntru, cu un acent de nepăsare sau Grigore Alexandrescu - Un osândit la moarte pentru o vină mare ... pentru o vină mare de Grigore Alexandrescu Ruga pe un prieten să facă încercare, Ca unul ce la curte avea multă putere, De la prinț sau miniștri iertarea lui a cere. "A! răspunse acela, nu te pot ajuta, Pentru că de aș face-o, eu te-aș ... Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul ... Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată ... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene ... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc de Constantin Stamati Cuprins 1 Partea I 2 Partea II 3 Partea III 4 Partea IV Partea I L’homme est de ... spre el, Repede ca un vârtej De mai că nu l-au stropșit, Și zicea: “Ce vrei să-ți dau, Comorile de sub munți, Sau să te fac împărat? Căci eu nu pot s-aleg Cine-i bun și cine-i rău, Și demn de al meu dar, Pentru că ... fie potriviți Acei ce se însoțesc, Pentru că ea are ochi... Și ea îți va da un măr Cu care tu să alergi La izvor sau la pârău: Și acel măr despicând, Din el pruncă va ieși, Ursita mireasa ta, Căreia din al tău pumn Îndată apă să-i dai, Căci ... iarna din hogeag, Când soarele luminos, Dimineața răsărind, Îl vopsește fel de fel, Aci ca când ar ieși Foc pe gură de cuptor, Aci mohorât sau roș Ca sângele închegat. Dar când nourul văzu Alergând Bogdan mereu, Pe luciul de arin, Făr’ a se teme de el, Atunci fața ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 ... la ceriu ridică, înalță adînci oftări, Plîng cu tînguire mare, privind jalnicele stări. Aice am trebuință de Iraclit [6] să aduc, Starea Moldovii să plîngă, sau să pui să scrie Iung [7] . Dar, în câtu-i prin putință, mă voiu nevoi și eu Osînda țării a scrie, oricât-mi ... Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion ... Grigore Alexandrescu - Răzbunarea şoarecilor sau moartea lui Sion Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion de Grigore Alexandrescu Pe Dealul Mitropoliei, În Arhiva României, Unde statul grămădește Tot ce nu-i mai trebuiește, Unde s-află aruncate ... Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a-ntâlnit. Sau că n-a putut să roază de frica vrunui dușman Pergamentele antice, condicile de divan; Soarta ne era prosperă, șeful trecea zâmbitor, Generațiile ... grabă porni Făcu la Focșani gustare, și seara în Iași sosi. II Noaptea domnea în natură, Și zefirii răcoroși Suflau cu-aceeași măsură La drepți sau necredincioși; De a zilei osteneală Sion dormea obosit: Dormea! fără îndoială, În somnul lui fericit, Visele, tainici ființe, Din loc în loc îl ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei ... Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei de Mihail Kogălniceanu La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină ... Petru cel Mare pe țărmul Prutului, ei nu numai arătau durerile tristului secol în care trăiau, dară prevedeau și prevesteau viitoarele nenorociri ale țării: tăierea sau izgonirea ultimilor domni români, secolul de fier și de tină al fanarioților, prefacerea orașelor dunărene în cetăți turcești, cedarea pe un timp a banatului ... Vladimirescu revendică drepturile nu numai ale țării, dar și ale claselor dezmoștenite. El ia arma nu numai în contra fanarioților, dar și în contra boierilor sau a despoitorilor norodului , spre a întrebuința propriile sale cuvinte [1]. Revoluțiunea sa națională, și totodată socială, este sâmburele nu numai al ... a toată independența, a toată libertatea și legalitatea din lăuntru! Domnii nu se mai aleg de țară; ei se numesc în Constantinopol sau, mai bine zicând, în Petersburg; și nota contelui Nesselrode contestă națiunii române până și glorioasa sa origine! Când prezentul era atât de negru, iată și ... Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei ... Petre Ispirescu - Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau ... adormea. Văzând dădaca că fetei îi plăcea prea mult să asculte la fluier, nu zise nimănui nimic, dară se feri de a mai veni cu fata pe acolo. Ciobănașul, un flăcăiandru chipeș și tras ca pân inel, daca văzu că nu mai vine fata pe acolo, își luă și ... Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos ... Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd ... sute de vaci și să-mi dai laptele să-l beau. Făt-Frumos împlini și această poruncă a calului; iar peste trei zile veni împlătoșat și încoifat și sună frîul. Calul veni și el numaidecît, înșelat și înfrînat, apoi zise: — Iată-mă, stăpîne, gata la poruncile tale. Făt-Frumos încălecă pe cal și se duse și ... îl luă din cui și-l azvîrli înapoi la zmeu, iar după aceea încălică calul și se ascunse subt podul de aur al palatului. Zmeul veni, c-o falcă-n cer și cu alta-n pămînt, dar cînd ajunse la capul podului, calul lui începu să se tragă înapoi; zmeul îi ... Ba poate i l-o fi adus, zise Făt-Frumos ieșind de subt pod. Atunci zmeul zise: — Cum vrei, în luptă să ne luptăm sau ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIN (SAU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru VIN (SAU). ... VENÍT , - Ă , venituri , ( 1 ) s . n . , veniți , - te , ( 2 ) s . m . și f . 1. S . n . Sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr - o activitate prestată sau din proprietatea deținută , într - o perioadă de timp ; câștig , beneficiu . 2. S . m . și f . Persoană care vine , se prezintă undeva , la cineva . V. veni ... ... VENÍ , vin , vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece ... 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se prezenta ; p . ext . a apărea , a se ivi . 4 ... să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , a ajunge într - o anumită poziție , situație , stare ... 11. ( Despre încălțăminte , îmbrăcăminte ) A fi pe măsura cuiva , a se potrivi ; p . ext . a - i ședea cuiva bine ( sau rău ) . 12. A - i reveni sau ... ... forma vinețea ) Albăstrea . 2. ( În forma vinețică ) Vineriță . 3. ( În forma vinețică ) Numele mai multor ciuperci ( comestibile ) cu pălăria tare , cărnoasă , de culoare albă , purpurie sau ... IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deștepta , a ( se ) scula din somn . 2. Refl . și tranz . A - și veni sau a face să - și vină în fire ( dintr - o stare de reverie , de leșin etc . ) . 3. Refl . și tranz . A deveni ... dumeri , a ( se ) lămuri . 4. Refl . A se pomeni pe neașteptate cu cineva , a ajunge deodată undeva , la cineva sau ... POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face să aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face să fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul nimerit ; a aranja într - un anumit fel ... a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită , necesară etc . ; a fasona . 5. Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face să vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula ... ... ÎNTURNÁ , întórn , vb . I . ( Reg . ) Refl . și tranz . 1. A veni sau a face pe cineva să vină înapoi ; a ( se ) înapoia ^2 , a ( se ) întoarce . 2. A ( se ... ... BĂNUIÁLĂ , bănuieli , s . f . 1. Presupunere , presimțire , supoziție . 2. Atitudine de neîncredere față de cineva sau ceva , presupunere că cineva are o vină sau ... ROSTOGOLÍ , rostogolésc , vb . IV . Refl . și tranz . A înainta sau a face să înainteze , să alunece ( pe un plan înclinat ) rotindu - se în jurul lui însuși ; a veni sau ... se folosește : a ) pentru a da ceva cuiva ; ia , na , ține ; b ) pentru a invita o persoană să vină sau să se așeze undeva ; pentru a îndemna la acțiune ; c ) ( adesea precedat de exclamația " ei " ) pentru a exprima indignare , ciudă , reproș ... ... PROVENIÉNȚĂ , proveniențe , s . f . Loc de unde vine sau ... 3. A rămâne într - un serviciu , într - o slujbă , într - o ocupație . 4. A rămâne , a petrece un timp undeva sau cu cineva ; a poposi ; a întârzia , a zăbovi . II. 1. A se afla , a se ... 4. A continua să fie ; a dăinui , a se menține . III. 1. A avea o anumită poziție sau atitudine , a se ține , a se așeza sau a fi așezat într - un anumit fel . 2. A se îndeletnici , a se ocupa cu . . . ; a lucra ... a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i veni bine ( sau rău ) . 2. ( Despre situații , treburi etc . ) A fi într - un anumit fel , a se prezenta , a merge ( bine sau ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||