|
|
||
|
Cuvântul VITRINA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VITRINĂ Vezi și:VITRINIER, AFIȘIER, DECORATOR, GALANTAR, GRATIE, GRILĂ, STAND, VITRINĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VITRINA: VITRINĂ.
VITRINA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VITRÍNĂ, vitrine, s.f. 1. Spațiu special amenajat pentru expunerea mărfurilor în spatele ferestrei dinspre strada a unui magazin; fereastră care închide spre stradă acest spațiu. ** Mobilă sau dispozitiv cu pereți din sticlă, pentru expunerea mărfurilor în interiorul unui magazin, a pieselor într-un muzeu etc. 2. Dulap cu rafturi și cu pereți de sticlă, în care se expun, într-o casă particulară, bibelouri, veselă etc. - Din fr. vitrine.Sursa : DEX '98 VITRÍNĂ s. galantar. (\~ unei prăvălii.)Sursa : sinonime vitrínă s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. vitrínei; pl. vitríneSursa : ortografic VITRÍN//Ă \~e f. 1) Spațiu în spatele ferestrei unui magazin (mai ales de la stradă) special amenajat cu mărfuri pentru reclamă. 2) Mo-bilă de forma unei mese, acoperită cu sticlă, pentru expunerea mărfurilor într-un local comercial. 3) Cutie sau dulăpior de sticlă pentru exponate (într-un muzeu sau la o expoziție). 4) Dulap cu un perete de sticlă, în care se expune vesela. [Sil. vi-tri-] /Sursa : NODEX VITRÍNĂ s.f. 1. Spațiu amenajat într-un magazin destinat expunerii de mărfuri care să poată fi văzute din stradă. 2. Dulăpior cu geamuri (de jur împrejur), în care se țin diferite obiecte (cărți, cristaluri, bibelouri etc.). [< fr. vitrine].Sursa : neologisme VITRÍNĂ s. f. 1. spațiu într-un magazin destinat expunerii de mărfuri care să poată fi văzute din stradă. 2. mobilă cu geamuri în care se țin cristaluri, bibelouri etc. (< fr. vitrine)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VITRINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru VITRINA. Alexandru Macedonski - Rondelul Ioshiwarei Alexandru Macedonski - Rondelul Ioshiwarei Rondelul Ioshiwarei de Alexandru Macedonski Prin vitrine așezate, În cartierul Ioshiwara, Vezi păpuși nenumărate Cât de lungă este vara. Sunt aproape-asemănate; În obraji le arde para Prin vitrine așezate. În cartierul Ioshiwara. Cam la fel sunt vestmântate... Poate grea le-ar fi povara, Dar fiind prea zorzonate Nu le tulbură ocara, Prin vitrine Dimitrie Anghel - Întîiul volum Dimitrie Anghel - Întîiul volum Întîiul volum de Dimitrie Anghel Stam la o masă într-o cafenea, unde se adună de obicei o parte din literații noștri, și ascultam discuțiile lor. Era vorba de revistele noi, de volumele ce stau să apară, de editori, și rămîneam uimit de cîtă pasiune și entuziasm sunt capabili încă acești incorigibili vînători de himere. În timpul acesta, un tînăr sfios s-a așezat la o masă deoparte și, după ce și-a făcut ochii roată împrejur, a scos cu grije un volum din buzunar. Era atîta dragoste în mișcările lui, atîta lumină în ochi, atîta bucurie pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul atîtor ceasuri de trudă, întîia poliță asupra viitorului. Și fără de voie, mi-am adus și eu aminte de întîiul meu volum, de truda amară cu care mi-am scris întîiele versuri, de groaza ce o aveam pentru tipar și de vecinica îndoială ce-mi tăia aripele. Chin mai amar și mai sfînt nu poate să existe. Eu mi-alesesem lumea florilor, căci în lumea lor mi-am petrecut copilăria. ... Dimitrie Anghel - Divanul Divanul de Dimitrie Anghel Publicată în Ilustrațiunea română , II, 9, sept. 1912, p. 156—157. Le sofa sur lequel Hassan Ă©tait couchĂ© Etait dans son espèce une admirable chose. A. de Musset Porniseră de-acasă, veseli, amîndoi la braț și zîmbitori ca o pereche luată de curînd. Exagerată în toate, felul ei de-a merge și expansiunea ce-o arăta față de tovarășul ei, făcea lumea să se întoarcă și să-i privească, fericindu-l pe el. O lume grăbită furnica pretutindeni. Uvrierii cu mînele negre de muncă, ființi muncite de chinuri, fețe triste și fețe rîvnitoare ; elegante de suburbii, alături de luxul strigător, pene de struț și fulg de simplă volatilă, flori de tafta și somptuoase roze murind pe corsajul alb al frumoaselor decoltate. Pierdută în mulțimea aceasta, fericita pereche mergea oprindu-se ici-colo la vitrine, unde tot ce-a născocit imaginația omenească pentru a aprinde ochii femeilor, dantele și muselinuri ca spuma, mătăsuri cu schimbătoare ape fugare, pălării variindu-și la infinit formele și cîte alte încîntătoare și fragile nimicuri, se revărsau aducînd și răspîndind sclipiri, chemînd în graiul lor colorat la voluptate, ... ... nimic admirația și iubirea ce am purtat-o întotdeauna dulcelui și nenorocitului poet Pe Iosif frații îl vândură, Cumpărători găsind destui. Privindu-ți cărțile-n vitrină Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ... Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce-au comemorat o faptă peste care a curs nepăsătoarea năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri răsare încă fidelă pe cerul provinciei, și taraful de lăutari ce-o cînta pe ... ... de fețele voastre de masă întinse la uscat peste liniile de tramvai spălate cu un detergent tocmai bun de tâmpit gospodinele și ochii lipiți de vitrină și buzunarele definitive în pantalonii sensibili ca o junglă amazoniană gingiile însângerate de canibalismul cuvintelor tale rostite printre dinți la teleeurobingo națiunea care-mi va ... Gelu Vlașin - Depresie doisprezece Gelu Vlaşin - Depresie doisprezece Depresie doisprezece de Gelu Vlașin la tineretului noaptea tîrziu sînt flori strecurate lîngă uși prea bine păzite când liftul stratifică între etaje nuga și cocos vitrina-i cam strîmtă pentru manechinul cu pîine prăjită și pianul cu 5000 de lei stau prin vecini alungat de prea multă fobie așteptînd să se-ntîmple un vis cu vacanță-n Gelu Vlaşin - Leunca Leunca de Gelu Vlașin omul gol stă la coadă să-și ia un covrig două cucoane-l ciupesc de cornițe una-i zurlie una-i bătută alta-i dusă răscolesc toate trei prin vitrine după hainele slute să-și îndoape consorții cu partide cornute cu vaca nebună omul gol singurel stă la coadă ascunzându-și codița este trei după masă și pauza urlă prin halbe vinerea-i mare un soldat mulge capra vecinului că prinde bine la decor ziua de presă e plină omul nou gol la câinărie câinii au covrigi proaspeți în ... ca o vânătaie Cauzată-n match de box; Ca un bulgăre de cox Care-a stat o noapte-n ploaie; Resemnată, ca-n vitrină O reclamă pentru vulg, Și ușoară ca un fulg De funingine-n lumină; Tristă ca un crep de doliu În văzduhul diafan, — Ca un ... Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VITRINARezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru VITRINA. ... VITRINIÉR , - Ă , vitrinieri , - e , s . m . și f . Persoană specializată în aranjarea vitrinelor unui magazin . [ Pr . - ni - er ] - Vitrină ... AFIȘIÉR , afișiere , s . n . Vitrină DECORATÓR , - OÁRE , decoratori , - oare , s . m . și f . Persoană care are profesiunea de a decora clădiri , interioare , vitrine ... GALANTÁR , galantare , s . n . Vitrină GRÁTIE , gratii , s . f . Fiecare dintre vergelele care se așază ( paralel ) în tocul ( sau în fața ) ușilor , ferestrelor , vitrinelor etc . , alcătuind împreună un ansamblu fix sau semimobil , care servește ca măsură de siguranță sau ca motiv GRÍLĂ , grile , s . f . 1. Electrod în formă de sită , de spirală , de gard din sârmă , intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi , prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni ; grătar ( 5 ) , sită . 2. Gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr - o rețea de vergele paralele , care închide sau apără golul unei uși , al unei ferestre , al unei vitrine etc . 3. ( Mil . ) Obstacol făcut din bare de oțel , așezat în fața sau în spatele șanțului unei fortificații sau la deschiderile unei cazemate . 4. Prăjitură în formă de grilă ( 2 ) , preparată din aluat și unsă cu sirop de zahăr sau STAND , standuri , s . n . 1. Spațiu amenajat cu vitrine , mese , panouri etc . pentru aranjarea , într - o expoziție , într - un magazin etc . , a obiectelor care trebuie expuse . 2. Loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi , ieșite de la montaj . 3. Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir . [ Var . : ștand s . VITRÍNĂ , vitrine , s . f . 1. Spațiu special amenajat pentru expunerea mărfurilor în spatele ferestrei dinspre strada a unui magazin ; fereastră care închide spre stradă acest spațiu . 2. Dulap cu rafturi și cu pereți de sticlă , în care se expun , într - o casă particulară , bibelouri , veselă |
||