|
|
||
Vezi și:VRĂJMĂȘESC,
ÎNVRĂJMĂȘI,
CÂINESC,
DUȘMAN,
INAMIC,
OSTIL,
PIZMAȘ,
VITREG,
VRĂȘMAȘ,
VRĂJMĂȘEȘTE,
VRĂJMĂȘIE
... Mai multe din DEX...
VRĂJMAȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VRĂJMÁȘ, -Ă, vrăjmași, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Dușman; inamic. 2. Adj. (Despre oameni) Dușmănos, învrăjbit. ** Rău, crud, câinos, hain. ** (Despre locuri, vreme etc.) Primejdios, potrivnic; cumplit, grozav. [Var.: vrășmáș, -ă s.m. și f., adj.] - Cf. %vrajbă%.Sursa : DEX '98 Vrăjmaș ≠ amic, prietenSursa : antonime VRĂJMÁȘ s., adj. 1. s., adj. v. dușman. 2. adj. v. dușmănos.Sursa : sinonime vrăjmáș s. m., adj. m., pl. vrăjmáși; f. sg. vrăjmáșă, art. vrăjmáșa, g.-d. art. vrăjmáșei, pl. vrăjmáșeSursa : ortografic VRĂJMÁȘ^1 adv. Strașnic; grozav. /cf. vrajbăSursa : NODEX VRĂJMÁȘ^2 \~ă (\~i, \~e) 1) Care manifestă dușmănie; care are o atitudine răuvoi-toare; dușmănos; ostil. 2) (mai ales despre vreme) Care nu este prielnic; nefavorabil. /cf. vrajbăSursa : NODEX VRĂJMÁȘ^3 \~i m. 1) persoană care urăște pe cineva și caută să-și facă rău; dușman. 2) Fiecare dintre părțile beligerante implicate într-un conflict armat; dușman; inamic. /cf. vrajbăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VRĂJMAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 225 pentru VRĂJMAȘ. Miron Costin - Viaţa lumii Viața lumii de Miron Costin Sueta seustv, vsa vseaceska sueta Eclisiastis, glava I (Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte) A lumii cântu cu jale cumplită viiața, Cu griji și primejdii cum iaste și ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri nu poate. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii, și mai mult cumplite. Și ca apa în cursul său cum nu să oprește. Așa cursul al lumii nu să contenește. Fum și umbră sântu toate, visuri și părere. Ce nu petrece lumea și în ce nu-i cădere? Spuma mării și nor suptu cer trecătoriu, Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu? Zice David prorocul: "Viața iaste floara, Nu trăiaște, ce îndată iaste trecătoarea". "Viiarme sântu eu și nu om", tot acela strigă O, hicleană, în toate vremi cum să nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor ... de-a pururea împotrivă și ne aducea la mare și nevindecată stricăciune, cu preaputerniciia dumnezeirii, i-au biruit și i-au omorât. Care vrăjmaș sunt aceștea? Păcatul, moartea, iadul, diavolul și trupul. Păcatul, prin vărsarea preascumpului său sânge l-au stins și nu poate nimic să ne strice de ... Moartea, carea s-au născut din păcat, precum zice fericitul Pavel: Printr-un om au întrat păcatul în lume și, prin păcat, moartea, ca un vrăjmaș nemilostiv ce iaste asupra noastră, cu moartea lui au omorât-o. Iadul, carele iaste plata cea desăvârșit a păcatului, prin pogorârea lui într ... răstignirea cea de pe cruce de patemi l-au domolit și l-au curățit. Și, cum că ne-au mântuit domnul Hristos de acești 5 vrăjmaș nemilostivi, ce am zis, putem să ne încredințăm și din mărturiile sfintei Scripturi. Că întâi, pentru păcat, Mihea prorocul zice: Lepăda-va toate strâmbătățile noastre ... Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII ... peste puțin și pe dânșii iacă Vine tot aceaiaș' belea neagră; Călăban nu știea cum să facă Ca să-și cruțeze viața dragă: Ori la vrăjmaș afară să iasă, Ori să șază-ascuns în tufa deasă. Așa socotind, o poftă-îi vine Să-și ivească capul puținel, Ca să poată-oblici ... va să ne-ucidă!" Atunci cei de-aproape și de parte, După-învățătura cea lor dată, Toți închisără ochii deodată, Ca să nu-și vază vrăjmaș' în față, Și dederă-a chiui din gură Ca și oastea cea mai îndrăzneață; Apoi, după-aceaiaș' învățătură, A lovi-începură ... Alecu Donici - Epigramă (Donici) ... Epigramă (Donici) Epigramă de Alecu Donici Un om bețiv odată se ispoveduia, Iară duhovnicul așa îl sfătuia: — Aproapele tău să-l iubești, Și pe vrăjmaș să nu urăști! De vin cu totul să te lași Că-ți este cel mai rău și ne-mpăcat pizmaș. — O contrazicere ce nu ... ... îngrădeau, Și marea-i putere s-o-ntindă pe-ntregul pământ și pe mări, Tărie de vifor pusese în sufletul oștilor lui, Ca nici un vrăjmaș să mai poată cu armele-a-i sta împotrivă; Iar ochii de fiară flămândă rotindu-și-i peste cuprinsuri, Vedea cum noroadele toate ... Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae de Antim Ivireanul Pentru căci iaste omul făcut de Dumnezeu, îndoit, de suflet cuvântătoriu și de trup simțitoriu are și bunătăț îndoite; sufletești și trupești. Și sunt bunătățile cĂ©le sufletești 4: vitejiia, înțelepciunea, dreptatea și curățeniia. Bunătățile cĂ©le trupești încă sunt 4: tăriia, întregimea, fromosĂ©ția și sănătatea. Și dintr-acĂ©ste bunătăț ale sufletului și ale trupului nasc alte 4 bunătăț de obște: credința, nădejdia, dragostea și smereniia. DĂ©ci pe acĂ©ste patru bunătăț ca pe 4 temelii nemișcate, voiu să-mi întemeez vorba ce voiu să fac astăzi, cu ajutorul lui Dumnezeu, înaintea dragostii voastre. Ce întâi voiu să vă spuiu, foarte pe scurt, a fieștecăruia bunătate, putĂ©rea și lucrarea ce are, pentru ca să se priceapă mai lesne cĂ©lia ce voiu să grăesc, apoi vom întinde vorba înainte, de vom zice, după putință, câte va aduce ceasul și ne va lumina Dumnezeu, de la carele cĂ©rem și ajutor. Ci vă pohtesc să ascultaț cu dragoste, ca să aveți și plată de la Dumnezeu. Credința, după cum zice fericitul Pavel la ... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II Epistolă Dlui V. II de Grigore Alexandrescu Ziceai că în viață cea mai plăcută stare E a omului slobod de orice-nsărcinare, Care grijile lumii departe le aruncă, Și-n pace, în tăcere, în liniște adâncă, Lungit frumos pe spate, cu un ciubuc în gură, Avându-și întru toate plăcerea de măsură, La fumul ce se-nalță se uită, se gândește, Și slava drept nimica, drept fum o socotește. Tu dar, apostol vrednic al acestei doctrine, Care ne izbăvește de grijile străine, Spune-mi prin ce mijloace natura-mi pot preface Și zilele ca alții să le petrec în pace. Cum să mă scap de muze, de vechea tiranie, De-ale lor capricii, de-a lor cochetărie, Care întotdeauna mi-au fost supărătoare, Și pricini felurite de lungă întristare? În ce muzele noastre pot să ne folosească? Nici chiar de un datornic nu știu să ne plătească! În zadar mai deunăzi, am vrut, prin poezie, Să scap de-o bagatelă, de-o mică datorie; Ș-am arătat acelui care cerea parale Că viața e scurtă și vrednică de jale; Că aurul, argintul, metale păcătoase, La omul ce-o să ... Ion Heliade Rădulescu - Mircea și Lazar ... ce ne-mpăcată d-atâți ani ne-a alungat, Aceeași ne și unește și ne leagă ne-ncetat, Soarta armelor zâmbește acestui, comun vrăjmaș Ș-atâția aprinde-ntr-însul acel nesațiu trufaș: Să ne propuie pace cu un chip defăimător, Sol spre-aceasta ne trimite însuși p-acel vânzător ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu n'a stat la 'ndoială să pună în Systema Naturae: Termes utriusque Indiae calamitas summa (adică: Termitele sunt ... Iancu Văcărescu - Primăvara amorului ... sunt, vezi prea bine, Nici beau, nici mănânc, nici dorm, Și acei ce sunt cu mine Prea puține ori adorm. Somnul, celor care place, E vrăjmaș omorâtor, El îi face-n veci de zace Ș-a mai multă viață mor. Eu pe tine cu plăcere Poci să te țiu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VRĂJMAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru VRĂJMAȘ. ... VRĂJMĂȘÉSC , - EÁSCĂ , vrăjmășești , adj . Vrăjmaș ; al vrăjmașului . - Vrăjmaș ... ÎNVRĂJMĂȘÍ , învrăjmășesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Înv . ) A ( se ) învrăjbi . - În + vrăjmaș ... CÂINÉSC , - EÁSCĂ , câinești , adj . 1. Care aparține câinilor , privitor la câini . 2. Fig . ( Despre atitudinea , manifestările cuiva ) Rău , dușmănos , hain ; ( despre vreme , situații , împrejurări ) vrăjmaș ... s . m . și f . , adj . 1. ( Persoană ) care are o atitudine ostilă , răuvoitoare față de ceva sau de cineva , care urăște ceva sau pe cineva ; vrăjmaș ... INAMÍC , - Ă , inamici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . Dușman , vrăjmaș ... OSTÍL , - Ă , ostili , - le , adj . Care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau de ceva ; dușmănos , vrăjmaș ... f . , adj . ( Pop . ) 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care poartă pizmă cuiva ; ( om ) răutăcios , invidios ; p . ext . ( om ) plin de ură , potrivnic , dușmănos , vrăjmaș ... nu este rudă de sânge , care a devenit rudă printr - o nouă căsătorie a unuia dintre părinți . 2. Fig . Dușman , ostil , vrăjmaș ... VRĂȘMÁȘ , - Ă - Ă s . m . și f . , adj . v . vrăjmaș ... VRĂJMĂȘÉȘTE adv . ( Înv . ) Cu vrăjmășie ; dușmănos . - Vrăjmaș ... VRĂJMĂȘÍE , vrăjmășii , s . f . Dușmănie , ură . - Vrăjmaș Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||