|
|
||
|
Vezi și formele bază: ZIS,ZICE Vezi și:ZIS, C?INE, ADICĂ, ALIAS, ANTETITLU, ANTIMATERIE, ANTREPRIZĂ, ARBALETRIER, BRANȚ, CĂPȘUNĂ, CAUCAZIAN ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ZISĂ: ZISA.
ZISĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZÍSĂ s. afirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, relatare, spusă, vorbă, (livr.) aserțiune, propoziție, (astăzi rar) parolă, (înv.) voroavă, (fig.) gură. (Nu te lua după \~ lui.)Sursa : sinonime ZÍSĂ s. v. proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.Sursa : sinonime ZÍS//Ă \~e f. 1) Ceea ce a fost zis; zicere; spusă. 2) rar Expresie concisă, deseori figurată, care conține o povață sau un gând înțelept; zicătoare; zicală; zicere. /v. a ziceSursa : NODEX zísă, zíse, s.f. (înv.) 1. îndemn, sfat. 2. ordin, poruncă.Sursa : arhaisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZISĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 993 pentru ZISĂ. Vasile Alecsandri - Zis-a badea ... Vasile Alecsandri - Zis-a badea Zis-a badea c-a veni Luna când a răsări. Ies afară, luna-i sus, Bade-a venit ... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit ... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci ... Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile. A fost odată un împărat mare și tare. După ce bătu pre toți împărații pămîntului și le luă împărățiele, se însură și făcu trei fete: una cu soarele-n frunte, alta cu luna în spate, iar cea mai mică cu luceafărul de dimineață iarăși în frunte; și toate erau mai frumoase decît zînele munților și ale pădurilor. Aceste fete se duseră la scăldat și intrară într-o baie de marmură; dar deodată se ridică o furtună pe cer și le răpi pe cîtetrele. Ajungînd la urechile împăratului această întîmplare, i se tăie inima și muri, lăsînd pe împărăteasa văduvă. Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture pîn casă, dar pe cînd mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul și-l puse pe sobă, dar el sări și de acolo ... Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte ... însă a rămas nestrămutat în hotărârea sa și, când și-a luat rămas bun de la Siminoc, i-a zis: - Na, frate Siminoc, batista asta. Când vei vedea pe dânsa trei picături de sânge, să știi că sunt mort. - Să-ți ajute Dumnezeu, frate Busuioc ... Mihai Eminescu - La aniversară Mihai Eminescu - La aniversară La aniversară de Mihai Eminescu 1875 Narațiune originală Ea se numea Cleopatra, iar el Gajus Iulius Caesar Octavian August. Adică ea citise un roman ș-ar fi voit să fie de douăzeci și șase de ani și nu era decât de paisprezece; el, istoria romanilor și voia să fie de patruzeci de ani. Era numai de optsprezece și umbla la școală. Cu toate acestea astăzi, în ziua sf-tului Ermil, el uitase pe Octavian August și aștepta felicitări de ziua lui. Tata i-a dat un ceasornic frumos, mama — o besectea de toaletă, sora — o pereche de papuci. Elis -nimic. Elis, adică Cleopatra, vară-sa. El se retrăsese în odaia lui, unde clasicii erau așezați pe-un scrin în religioasă regulă și neviolabilitate și se primbla cu pași mari prin casă. Era brunet și cam poetic. Avea ochi albaștri, ceea ce vrea să zică mult, și era frumos băiet. Acum stătu cu mirare înaintea oglinzii, se uita cu mirare în ochii lui proprii și părea că-i întreba ceva. "Tolla mi-a făcut-o". Era o vreme în care, în urma unui roman spaniol, regina de astăzi ... Petre Ispirescu - Aleodor împărat Petre Ispirescu - Aleodor împărat Aleodor împărat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert. Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise: - Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu ... Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ... a cerut Să-i dea frânghia de rufe, numai pentru un minut; - De n-aș avea, Hoge zise, vreo trebuință de ea, Ț-aș fi zis cu toată voia: poftim, frate, de o ia; Dar am să întinz pe dânsa, să usuc niște pospai [2] - Nu-mi spui – acela răspunse ... am venit, Cu hainele cele proaste, nimenea nu m-a cinstit, Și când v-am dat bună ziua, abia mi-a zis: "Mulțămim", Iar cum venii cu acestea, toți mi-au zis: "Poftim, poftim !" De aceea și eu blana să mănânce o poftesc, Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc. OMUL NU POATE ... Ion Creangă - Povestea unui om leneș ... să te hrănească ca pe un trântor, mare minune-i și asta. Dar tot de noroc să se plângă cineva... Bine-a mai zis cine-a zis că: "Boii ară și caii mănâncă". Hai dă răspuns cucoanei, ori așa, ori așa, că n-are vreme de stat la vorbă cu noi. â ... Constantin Negruzzi - Sobieski și românii ... și fac pradă tot ce cade, tot ce rămâne pe urmă; a nu întâmpina în drumul său decât o fioroasă pustietate! Cum am zis, mergea încet și gânditor. Hatmanii lângă dânsul păzeau tăcere, respectând supărarea sa de care și ei se împărtășeau. — Ce castel e acesta? întrebă Sobiețki ... atât de tare. Auzind aceste, leahul s-au făcut foc de mânie și dasă acum poroncă să împușce, când unul din hatmanii lui i-au zis nu știu ce. Cum îmi spunea oamenii, i-au zis că nu se cade să facă așa lucru, să strice casa Domnului și altele multe. Îndestul că l-au înduplecat să deie pace bisericii. â ... Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari ... fetele. Când ajunse la urechile lui niște vorbe ce-l trezi, căci era dus pe gânduri. Se întoarse la fete și le întrebă: - Ce ați zis, fetelor? - De m-ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p-aci, eu i-aș îmbrăca curtea cu un fus, zisese fata ... Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost ... vreți? Atunci toți flăcăii, îndrăciți de ciudă, au sărit drept în picioare și s-au răpezit ca niște vulturi asupra lui Ionică, zicînd: Ce-ai zis tu, măi Sărăcilă? Dacă ai băut rachiu, nu trebuia să-ți bei și mințile. — Ia luați-l, măi, de cap, zise unul, să se ... Să-i vedem mai întîi lauda și apoi să-și iee plata… Ia spune ce să-ți dăm, măi Ionică, ca să faci ce-ai zis tu? — Ia una de noauă lei, zise el, ș-o vadră de vin vechi, nu vă cer mai mult. — Iaca una de noauă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZISĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru ZISĂ. ZIS ... animal ori al unui pronume , așteptat ca răspuns la întrebare ) Cine a venit ? 2. ( Relativ ) Cel ce , acela care . Bine - a zis cine - a zis ... ADÍCĂ adv . 1. Și anume , cu alte cuvinte , va să zică ; adicălea , adicătelea . 2. La urma urmei , în definitiv ; mai bine zis ... ÁLIAS adv . Zis ... ANTETÍTLU , antetitluri , s . n . Text care apare înaintea titlului propriu - zis ANTIMATÉRIE s . f . Denumire dată unei substanțe ipotetice constituite din antiparticule , care prin aspect și însușiri seamănă cu substanța corpurilor din jur , dar , în situația în care ar intra în contact cu materia propriu - zisă , ambele s - ar anihila spontan , degajând o mare cantitate de energie . - Anti - + materie ( după fr . antimati� ANTREPRÍZĂ , antreprize s . f . Întreprindere care execută lucrări industriale , comerciale , de construcții etc . ; lucrarea propriu - ARBALETRIÉR , arbaletrieri , ( 1 ) s . m . , arbaletriere , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Ostaș care lupta cu arbaleta . 2. S . n . Parte a acoperișului care susține învelitoarea propriu - zisă . [ Pr . : - tri - BRANȚ , branțuri , s . n . Bucată de piele , de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei , peste talpa propriu - CĂPȘÚNĂ , căpșuni , s . f . Fruct fals al căpșunului , format din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu - zise , asemănător cu fraga , dar mai mare ca aceasta , de culoare roșie , cărnos , parfumat și gustos . - Probabil din căpușă ( înv . " căpșună " ) + suf . - une ( lat . < - CAUCAZIÁN , - Ă , caucazieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Denumire generică a popoarelor care locuiesc în Caucaz , făcând parte din trei mari familii de limbi : caucaziană propriu - zisă , indo - europeană și altaică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din populația unuia dintre aceste popoare . 2. Adj . Care aparține Caucazului sau populației lui , privitor la Caucaz sau la populația lui . [ Pr . : - ca - u - ca - zi - an ] - Caucaz ( n . pr . ) + suf . - ian . Cf . fr . c a u c a s i e Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||