Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COPILĂROS, FLUȘTURATIC, NEASTÂMPĂRAT, NEBUN, NEBUNATIC, STURLUBATIC, STURLUIBAT, ZBANGHIU, ZBREHUI, ZURLIU, ZVÂNTURAT ... Mai multe din DEX...

ZVĂPĂIAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZVĂPĂIÁT, -Ă, zvăpăiați, -te, adj. Nebunatic, zburdalnic, zglobiu; ușuratic. - Cf. %văpaie%.

Sursa : DEX '98

 

ZVĂPĂIÁT adj. 1. v. zburdalnic. 2. flușturatic, fluturatic, nebunatic. (Un tânăr \~.)

Sursa : sinonime

 

zvăpăiát adj. m., pl. zvăpăiáți; f. sg. zvăpăiátă, pl. zvăpăiáte

Sursa : ortografic

 

ZVĂPĂIÁ//T \~tă (\~ți, \~te) (mai ales despre copii) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr; zburdalnic; neastâm-părat; zbanghiu; zvânturat. /cf. văpaie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ZVĂPĂIAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ZVĂPĂIAT.

Ștefan Octavian Iosif - La marginea satului

... mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să ...

 

Cincinat Pavelescu - Două roze

Cincinat Pavelescu - Două roze Două roze de Cincinat Pavelescu În păru-i blond își prinse una O roză roșie-nadins S-aprindă-n ochi un foc nestins Și-n multe suflete... furtuna! În păru-i negru, însă, bruna Un palid trandafir și-a prins. Pe chipu-i fin părea c-au nins Petale crinii, raze luna. Întreaga sală, -nfiorată Privea cum blonda zvăpăiată P-atâtea brațe se lăsa. Și-n colț, timidă, gânditoare, Ce trist privește sora sa La roza roșie cum

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - La marginea satului

... mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu     Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună.     Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună,     Înpărații și prințipii, și toată politiia,     De la mare până la mic, să vedeți istoriia,     Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate,     Care scrie că s-au făcut din multă răutate!     Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți,     Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți!     Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească,     Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească     Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul,     Pre marele acela omu și prea înțeleptul!     Că priiatenii săi cei buni, care-i iubiia foarte,     Aceia l-au zavistuit și l-au adus la moarte     Cel ce cu blagocesvie și frică dumnezeiască,     Și cu smerire pururea, pohtiia să trăiască!     Priiatenii lui cei aleși, care-i trăgea nainte,     Și pentru dânsul toți era la milă și la cinste!     Că din săraci și din nimic i-au scos la boerie,     Și i-au făcut ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

... cu toate pedepsele ce am suferit... meditația cu fearele groase... vizita pedagogilor, cari mă făceau să tresar fără să ridic ochii din carte... clasa... zgomotul zvăpăiat al externilor... masa cu duhorile ei... culcarea și bătăile cu pernile... așa de repede veneau una peste alta, că eu, copilul libertății, al seninului și ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... a "cirip-cirip"? Nu era aceeași nebună, cu rochiile până la genunchi, ai căreia ciorapi albi se înverzeau până seara? Nu era același drac zvăpăiat care își arunca cartea în pridvor când se întorcea de la școală și mă prindea de gât cu amândouă mâinile ca să o duc în ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ...

 

Alecu Russo - Soveja

... Russo, — îmi zise un prieten, apucându-mă de mânica hainei, — fii cuminte fără d-a te înjosi; fii țeapăn și nu zvăpăiat. Știi că extremitățile se lovesc în cap; nu trebuie omul să fie nici înfumurat, nici slugarnic". — "Lasă-te pe mine, îi răspund; știu eu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZVĂPĂIAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ZVĂPĂIAT.

COPILĂROS

... COPILĂRÓS , - OÁSĂ , copilăroși , - oase , adj . 1. ( Despre oameni ) Ca un copil ^1 ; p . ext . zburdalnic , zvăpăiat

 

FLUȘTURATIC

... FLUȘTURÁTIC , - Ă , flușturatici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Om ) nestatornic , nebunatic , zvăpăiat

 

NEASTÂMPĂRAT

... care nu poate fi astâmpărat ; spec . ( despre oameni , firea , temperamentul lor ) care se agită continuu ; agitat , neliniștit . 2. ( Despre copii ) ( Excesiv de ) vioi , zglobiu , zburdalnic , zvăpăiat

 

NEBUN

NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la curțile suveranilor sau ale nobililor ) . 2. Piesă la jocul de șah . - Ne - +

 

NEBUNATIC

... NEBUNÁTIC , - Ă , nebunatici , - ce , adj . Vioi , zglobiu , zburdalnic ; zvăpăiat

 

STURLUBATIC

... STURLUBÁTIC , - Ă , sturlubatici , - ce , adj . ( Pop . ) Nebunatic , neastâmpărat , zvăpăiat

 

STURLUIBAT

... STURLUIBÁT , - Ă , sturluibați , - te , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Nebunatic , neastâmpărat , zvăpăiat

 

ZBANGHIU

... ZBANGHÍU , - ÍE , zbanghii , adj . 1. ( Despre ochi ; p . ext . despre oameni ) Sașiu . 2. ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Neastâmpărat , flușturatic , zvăpăiat

 

ZBREHUI

... ZBREHÚI , - IE , zbrehui , adj . ( Reg . și fam . ) Nebunatic , zvăpăiat

 

ZURLIU

... ZURLÍU , - ÍE , zurlii , adj . ( Fam . ) Zvăpăiat

 

ZVÂNTURAT

... ZVÂNTURÁT , - Ă , zvânturați , - te , adj . Ușuratic , flușturatic , nesocotit , aiurit ; p . ext . zburdalnic ; zvăpăiat

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...