Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚUICĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ȚUICĂ.
... ȚUICĂRÍ , țuicăresc , vb . IV . Refl . A bea țuică , a se cinsti cu țuică ; a se țuicui . - Țuică
... ȚUICĂRÍE , țuicării , s . f . Loc ( improvizat ) unde se servește țuică . - Țuică
... ȚUICULÍȚĂ , țuiculițe , s . f . Diminutiv al lui țuică ; țuiculeană . - Țuică
ȚANC ^3 , țancuri , s . n . ( Reg . ) Vârf ascuțit și înalt de stâncă . ȚANC ^2 , ( 2 ) țancuri , s . n . 1. ( În loc . adv . ) La țanc = la timp , la momentul potrivit . 2. ( Reg . ) Bețisor cu mai multe crestături , cu care se măsoară laptele la stână sau țuica în cazan . - Et . nec . ȚANC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit , metalic . -
... ȚEVÁR , țevare , s . n . Aparat care servește la răcire , la înghețare ; cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de fabricat țuică
... ȚOI ^2 , țoiuri , s . n . Păhărel în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust , din care se bea țuică
... ȚUICÁR , țuicari , s . m . Fabricant sau negustor de țuică
... ȚUICUÍ , țuicuiesc , vb . IV . Refl . A se țuicări . - Țuică
... ȚUICULEÁNĂ , țuiculene , s . f . Țuiculiță . - Țuică
BORHÓT , borhoturi , s . n . Ceea ce rămâne din amestecul fermentat de fructe sau de cereale , după ce a fost folosit la fabricarea țuicii , a berii