Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1325 pentru AM.

AVEA

... alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de ...

 

AVUT

AVÚT , - Ă , avuți , - te , ( 1 ) adj . avuturi ( 2 ) s . n . 1. Adj . Care are o stare materială foarte bună ; bogat . 2. S . n .

 

AMÂNA

AMÂNÁ , am ? n , vb . I . Tranz . 1. A trece la îndeplinirea unei acțiuni într - un moment ulterior celui stabilit inițial . 2. A purta cu vorba pe cineva . - A ^3 + mâne ( =

 

AMÂNAR

AMÂNÁR s . n . v .

 

AMÂNARE

AMÂNÁRE , amânări , s . f . Acțiunea de a amâna și rezultatul ei . V.

 

AMÂNAT

AMÂNÁT^2 , - Ă , amânați , - te , adj . , adv . 1. Adj . Care a fost sau va fi îndeplinit la un moment ulterior celui stabilit inițial . 2. Adv . ( înv . și reg . ) Târziu , după mult timp . - AMÂNÁT^1 s . n . Faptul de a amâna . - V.

 

AMÂNDOI

AMÂNDÓI , - DÓUĂ , - DÓUĂ , num . col . Și unul și altul ; ambii . [ Gen . - dat . ( când precedă substantivul ) amânduror și ( când îl urmează sau îi ține locul )

 

AMĂGI

AMĂGÍ , amăgesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se )

 

AMĂGIRE

AMĂGÍRE , amăgiri , s . f . Faptul de a ( se ) amăgi ; amăgeală ; ceea ce amăgește . - V.

 

AMĂGIT

AMĂGÍT , - Ă , amăgiți , - te , adj . Înșelat ( II 1 ) , prostit ( 2 ) . - V.

 

AMĂGITOR

AMĂGITÓR , - OÁRE , amăgitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care amăgește ; înșelător . - Amăgi + suf . -

 

   Următoarele >>>