Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BIRUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru BIRUI.

BIRUIT

... BIRUÍT , - Ă , biruiți , - te , adj . Bătut în luptă , întrecut într - o competiție , învins , înfrânt . V. birui

 

BIRUIRE

... BIRUÍRE , biruiri , s . f . Acțiunea de a birui și rezultatul ei ; biruință . - V. birui

 

NEBIRUIT

NEBIRUÍT , - Ă , nebiruiți , - te , adj . Care nu este sau nu poate fi biruit ; invincibil . - Ne - +

 

ÎNVINS

ÎNVÍNS , - Ă , învinși , - se , adj . ( Adesea substantivat ) Biruit , înfrânt ; p . ext . supus . - V.

 

BATE

... spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material ...

 

BIRUINȚĂ

... BIRUÍNȚĂ , biruințe , s . f . Victorie , izbândă . - Birui

 

BIRUITOR

... BIRUITÓR , - OÁRE , biruitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a învins . [ Pr . : - ru - i - ] - Birui

 

COPLEȘI

... COPLEȘÍ , copleșesc , vb . IV Tranz . ( Despre abstracte ) a cuprinde din toate părțile , a năpădi ; a doborî , a birui

 

DOVEDI

... arăta , a ( se ) manifesta , a ( se ) vădi într - un anumit fel . 3. Tranz . ( Pop . ) A învinge , a birui

 

IZBÂNDI

... IZBÂNDÍ , izbândesc , vb . IV . 1. Intranz . A învinge ( în luptă ) , a fi victorios ; a birui

 

   Următoarele >>>