Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONFORMAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru CONFORMAT.
CONFORMÁ , conformez , vb . I . Refl . A se pune de acord cu . . . , a se potrivi , a se adapta
CONFORMÍST , - Ă , conformiști , - ste , s . m . și f . Persoană care se conformează din oportunism părerilor , convingerilor altora , chiar dacă acestea nu corespund convingerilor
CREDINCIÓS , - OÁSĂ , credincioși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care este demn de încredere , pe care te poți bizui ; devotat , fidel unei persoane ; nestrămutat , statornic față de un angajament , de o idee , de o cauză . 2. Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase . - Credință + suf . -
CUBÍST , - Ă , cubiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține cubismului , privitor la cubism , care se conformează regulilor și formelor cubismului . 2. S . m . și f . Adept al
IZOPÓD , izopode , s . n . ( La pl . ) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere , fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest
METÓDIC , - Ă , metodici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) Care se conformează unei metode , făcut după un plan organizat ;
NONCONFORMÍST , - Ă , nonconformiști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu acceptă , nu se conformează uzanțelor stabilite , care are convingeri proprii ; persoană care dovedește originalitate ;
NORMALIZÁ , normalizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni normal , a ( se ) aduce sau a reveni în starea normală . 2. Tranz . A supune unei norme , a face să se conformeze unei norme . 3. Tranz . A elabora norme
NORMÁT , - Ă , normați , - te , adj . 1. Care se efectuează după norme ( 3 ) stabilite , care este corespunzător unor astfel de norme ; ( despre consum ) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite . 2. Care se conformează unei norme ( 1 ) , unor reguli
OFICIÁL , - Ă , oficiali , - e , adj . 1. Care emană de la o autoritate , de la un guvern , de la un stat ; care este declarat , stabilit prin lege ; care reprezintă o autoritate , un guvern , un stat . Buletinul oficial = periodic în care se publică legile , regulamentele , decretele etc . autorităților de stat . 2. Care se conformează legilor , regulilor , formalităților , tradițiilor ( unui stat ) ; aprobat , convenit între autorități . 3. Fig . De o politețe rece , calculată ; solemn , formal , stereotip . [ Pr . : - ci -