Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FONETICĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru FONETICĂ.
FONÉTIC , - Ă , fonetici , - ce , s . f . , adj . 1. Ramură a lingvisticii care studiază producerea , transmiterea , audiția și evoluția sunetelor limbajului articulat . 2. Adj . Relativ la sunetele unei limbi ; care ține de fonetică ( 1 ) , privitor la
... VOCALÍSM s . n . 1. Sistem al vocalelor unei limbi , din punct de vedere fonetic și fonologic , într - un anumit moment al evoluției sale . 2. Parte , capitol al foneticii istorice a unei limbi , care se ocupă cu studiul ...
... sau chiar moartea ) . 2. ( Fil . ) Însușire trecătoare , neesențială a unui lucru . 3. ( Geogr . ) Neregularitate a solului . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Accident fonetic
... AMUȚÍRE , amuțiri , s . f . 1. Faptul de a amuți ; pierderea facultății de a vorbi . 2. Fenomen fonetic
... APOCÓPĂ , apocope , s . f . ( Fenomen fonetic
... ASIBILÁRE s . f . Fenomen fonetic
CIUNÍSM s . n . Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul , care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină ;
... 1. Al doilea exemplar al unui obiect ( carte , medalie , marcă etc . ) , păstrat într - o colecție . 2. Fiecare dintre cuvintele cu același etimon , dar cu aspect fonetic și uneori cu sens diferit , care au intrat într - o limbă dată în momente sau pe căi diferite . 3. ( Fiz . ) Dipol . 4. ( Fiz . ) Pereche de ...
... EPENTÉZĂ , epenteze , s . f . Fenomen fonetic
ETIMOLOGÍE , etimologii , s . f . 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice . 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi . 3.
FONETICIÁN , - Ă , foneticieni , - e , s . m . și f . Persoană specializată în fonetică ; fonetist . [ Pr . : - ci -