Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IPOTEZA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru IPOTEZA.

CONFIRMA

... justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte ; a atesta , a mărturisi autenticitatea , exactitatea unui lucru ; a întări o ipoteză , o afirmație etc . 2. ( Jur . ) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic , căruia îi recunoaște astfel efectele ...

 

CONJECTURĂ

CONJECTÚRĂ , conjecturi , s . f . Părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri ; prezumție ,

 

EȘAFODAJ

... etc . în timpul executării unei construcții . 2. Fig . Ansamblu de date , de argumente , de exemple etc . pe care se bazează o operă , o concepție , o ipoteză

 

GEOSFERĂ

GEOSFÉRĂ , geosfere , s . f . Fiecare dintre învelișurile concentrice , cu formă aproximativ sferică , care , după ipotezele actuale , ar intra în alcătuirea globului terestru . [ Pr . : ge -

 

IPOTETIC

... IPOTÉTIC , - Ă , ipotetici , - ce , adj . Bazat pe o ipoteză

 

IPOTEZĂ

IPOTÉZĂ , ipoteze , s . f . Presupunere , enunțată pe baza unor fapte cunoscute , cu privire la anumite ( legături între ) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor , la cauza sau la mecanismul intern care le produce ; presupunere cu caracter provizoriu , formulată pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiției , impresiei

 

IREAL

... adj . 1. Care nu există în realitate ; nereal , imaginar , fantastic . 2. ( Despre moduri verbale sau despre propoziții condiționale , concesive sau comparative ) Care prezintă acțiunea ca ipoteză

 

PLECA

... a se duce în altă parte ; a porni . 2. A avea începutul , punctul de pornire ; a lua ca ipoteză

 

PRECONIZA

... PRECONIZÁ , preconizez , vb . I . Tranz . A proiecta , a prevedea , a emite o idee , o ipoteză

 

PRESUPUNERE

... PRESUPÚNERE , presupuneri , s . f . Faptul de a presupune ; ceea ce este admis în mod prealabil drept posibil , real , adevărat ; supoziție , ipoteză

 

PREZUMȚIE

PREZÚMȚIE , prezumții , s . f . ( Livr . ) 1. Părere întemeiată pe aparențe , pe ipoteze , pe deducții ; presupunere , supoziție . 2. Părere exagerat de bună despre sine ; înfumurare ,

 

   Următoarele >>>