Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NĂUCI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru NĂUCI.
... NĂUCÍE s . f . ( Rar ) Faptul de a fi năuc ; starea celui năuc . [ Pr . : nă - u - ] - Năuc
... NĂUCEÁLĂ , năuceli , s . f . Starea omului năuc
NĂUCÍRE s . f . ( Rar ) Faptul de a ( se ) năuci . [ Pr . : nă - u - ] - V.
... NĂUCÍT , - Ă , năuciți , - te , adj . Amețit , buimăcit ; dezorientat , zăpăcit , uluit , perplex ; năuc
NĂUCITÓR , - OÁRE , năucitori , - oare , adj . Care năucește sau poate năuci . [ Pr . : nă - u - ] - Năuci + suf . -
... ZĂBĂÚC , - Ă - Ă . zăbăuci , - ce , adj . Zăpăcit , aiurit , năuc . [ Var . : zăpăúc , - ă adj . ] - Contaminare între zăpăcit și năuc
... BEZMÉTIC , - Ă , bezmetici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) Fără rost , fără căpătâi ; p . ext . zăpăcit , năuc
... BUIMÁC , - Ă , buimaci , - ce , adj . Amețit ( de somn , de beție , de frică etc . ) ; zăpăcit , năuc
... toanele , capriciile . A umbla sau a merge ( ca ) în dodii = a umbla sau a merge în neștire , năuc
... HĂBĂÚC , - Ă , hăbăuci , - ce , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Năuc
HĂBĂUCÍ , hăbăucesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) zăpăci , a ( se ) năuci . [ Pr . : - bă -