Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINCIPIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 146 pentru PRINCIPIU.

AUTODETERMINARE

... AUTODETERMINÁRE , autodeterminări , s . f . Principiu potrivit căruia o națiune are dreptul să - și aleagă singură statutul politic și calea de dezvoltare economică , socială și culturală ; p . ext . ansamblu de măsuri ...

 

IMORAL

... IMORÁL , - Ă , imorali , - e , adj . Care este contrar moralei , care calcă principiile ei , care nu are nici un principiu

 

MONISM

... MONÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii s - ar afla un singur principiu , fie material , fie spiritual ; p . gener . orice concepție care explică printr - un singur principiu

 

NATURALISM

... prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu

 

OFICIALITATE

... 1 ) s . f . 1. Persoană oficială ; ( la pl . ) autoritățile dintr - o țară , dintr - un oraș ; reprezentanții oficiali ai autorității . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Principiul oficialității = principiu de bază al dreptului procesual penal , potrivit căruia procurorul și organele de urmărire penală , precum și instanțele penale pot să săvârșească din oficiu orice act ...

 

ORALITATE

... notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu

 

PRINCIPIAL

... PRINCIPIÁL , - Ă , principiali , - e , adj . Care este conform cu un principiu , care decurge dintr - un principiu

 

ÎNVĂȚĂTURĂ

... ÎNVĂȚĂTURĂ , învățături , ( 1 , 4 ) s . f . 1. Sistem de îndrumări teoretice și practice într - un anumit domeniu de activitate ; doctrină ; principiu teoretic sau practic ; precept . 2. Cunoștințe , cultură ; erudiție , înțelepciune . 3. Pregătire , studiu , școală ; ucenicie . 4. Precept la care se ajunge prin experiență practică sau pregătire ...

 

ȘTIINȚIFIC

ȘTIINȚÍFIC , - Ă , științifici , - ce , adj . Care aparține științei , privitor la știință ; bazat pe principiile științei . [ Pr . : ști -

 

ȘTIINȚIFICEȘTE

ȘTIINȚIFICÉȘTE adv . Din punct de vedere științific , în mod științific , potrivit principiilor și cerințelor științei . [ Pr . : ști - in - ] - Științific + suf . -

 

   Următoarele >>>