Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROASTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru PROASTĂ.

PROST

PROST , PROÁSTĂ , proști , proaste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de inteligență , fără judecată , fără minte ; nătărău , nerod , tont ...

 

PROSTĂNAC

... PROSTĂNÁC , - Ă , prostănaci , - ce , adj . , s . m . și f . ( Om ) prost

 

CÂRPĂCI

... CÂRPĂCÍ , cârpăcesc , vb . IV . Tranz . A cârpi , a petici ; p . gener . a lucra prost

 

MATRACUCĂ

... MATRACÚCĂ , matracuci , s . f . ( Pop . și fam . ) Femeie urâtă și prost

 

MIZER

MÍZER , - Ă , mizeri , - e , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care se află într - o situație ( materială ) foarte proastă ; ( om ) sărman , nenorocit . 2. Adj . ( Despre starea , mediul în care se află oamenii , despre obiecte etc . ) Care denotă o situație foarte proastă ; p . ext . sărăcăcios . [ Acc . și :

 

MIZERABIL

MIZERÁBIL , - Ă , mizerabili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) ticălos , nemernic , infam . 2. Adj . Lipsit de ( orice ) valoare , de însemnătate ; de calitate foarte proastă . 3. Adj . Care se află într - o stare foarte proastă , vrednică de plâns ; nenorocit ,

 

PROSTIE

... PROSTÍE , prostii , s . f . 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură , starea omului prost ; ( concr . ) faptă , comportare , vorbă care denotă o astfel de stare . 2. Vorbă , faptă sau lucru lipsite de seriozitate , de importanță ; fleac ; absurditate , inepție . - Prost

 

PROSTUȚ

... PROSTÚȚ , - Ă , prostuți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Diminutiv al lui prost ; prosticel , prostic . - Prost

 

SCRIBĂREȚ

... SCRIBĂRÉȚ , scribăreți , s . m . ( Rar ) Scriitor prost , lipsit de talent ; literat care scrie mult și prost

 

STÂLCI

... zdrobi , a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire ; p . ext . a bate tare pe cineva . 2. Fig . A pronunța prost un cuvânt , deformându - i sunetele ; a vorbi prost

 

ÎMPOPOȚONA

... ÎMPOPOȚONÁ , împopoțonez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) găti cu ( prea ) multe podoabe ( de prost

 

   Următoarele >>>