Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂSTURNAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru RĂSTURNAT.
... RĂSTURNÁRE , răsturnări , s . f . Acțiunea de a ( se ) răsturna și rezultatul ei ; doborâre . V. răsturna
ANTETRÚPIȚĂ , antetrupițe , s . f . Piesă la plugurile perfecționate , cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele . - Ante - +
... ARÁ , ar , vb . I . Tranz . A răsturna
BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a feței ;
... BULVERSÁ , bulversez , vb . I . Intranz . ( Franțuzism ) A răsturna cu totul , a întoarce pe dos , a pune în dezordine ; a zăpăci , a tulbura , a dezorienta ...
CÂRPĂTÓR , cârpătoare , s . n . ( Pop . ) Bucată de lemn rotundă , pătrată sau dreptunghiulară , pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea , ceapa etc . ;
... 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins ; a atârna , a se pleca . 4. A se răsturna , a se prăvăli ; a se dărâma , a se surpa . II. Intranz . Fig . 1. A pieri , a ...
CĂLĂRÉȚ , - EÁȚĂ , călăreți , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care călărește , ( sportiv ) care practică călăria . 2. S . m . Denumire dată unor piese și instrumente : a ) placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr - o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate ; b ) mică piesă de sârmă de forma literei U , care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul ; c ) mică piesă de sârmă îndoită în formă de U , care servește la închiderea unui circuit ; d ) bară scurtă de oțel și de beton , folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton
CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...
... CAPOTÁ , capotez , vb . I . Intranz . ( Despre autovehicule ) A se răsturna