Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂRITURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru SĂRITURĂ.

HOP

... HOP interj . , HOP , hopuri , s . n . I. Interj . 1. Exclamație care însoțește o săritură peste un obstacol , ridicarea unei greutăți , căderea , aruncarea sau scăparea ( din mână ) a unui lucru . 2. ( Cu valoare verbală ; exclamație care sugerează sosirea ... că vine ! 3. Exclamație care exprimă o surpriză ( neplăcută ) . II. S . n . 1. Ridicătură sau groapă în drum ( peste care vehiculele trec zdruncinându - se ) . 2. Săritură

 

RĂȚUȘCĂ

RĂȚÚȘCĂ , rățuște , s . f . 1. Diminutiv al lui rață ; rățișoară , rățucă ; pui de rață , boboc . 2. Joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în așa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafața apei înainte de a se scufunda ; p . restr . fiecare dintre aceste sărituri . - Rață + suf . -

 

TRIPLUSALT

... TRIPLUSÁLT , triplusalturi , s . n . ( Sport ) Probă atletică de săritură

 

ȚÂȘNIRE

... ȚÂȘNÍRE , țâșniri , s . f . Acțiunea de a țâșni și rezultatul ei ; apariție , săritură

 

ȚOP

... ȚOP interj . 1. Exclamație care însoțește o săritură , o mișcare bruscă sau ( rar ) care sugerează o cădere . 2. Exclamație care se rostește la sosirea cuiva sau la intervenția neașteptată a cuiva ...

 

ȚOPĂI

ȚOPĂÍ , țópăi , vb . IV . Intranz . A face sărituri repetate , a sălta , a sări de pe un picior pe altul , a se mișca dezordonat și aruncând

 

ȚOPĂIALĂ

... ȚOPĂIÁLĂ , țopăieli , s . f . Acțiunea de a țopăi și rezultatul ei ; săritură

 

ARUNCĂTURĂ

... ARUNCĂTÚRĂ , aruncături , s . f . 1. Aruncare . 2. Distanță la care ajunge un obiect aruncat . 3. ( Rar ) Săritură

 

ATLETISM

ATLETÍSM s . n . Ramură a sportului care cuprinde diverse probe de alergări și de marș , de sărituri și aruncări , sau probe combinate , la care participă

 

BĂTAIE

... scurt și ritmic ) al câinilor . 7. Boiște . III. 1. ( Sport ) Izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol , la o săritură

 

CAPRĂ

CÁPRĂ , capre , s . f . I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate , cu părul lung , cu coarne , mai mari și diferențiate la masculi ( Capra ) ; animal care face parte din acest gen ; p . restr . femela acestui animal . 2. Joc popular românesc , care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri , format dintr - un suport capitonat așezat pe patru picioare , cu înălțimea reglabilă . 5. Arșic de

 

   Următoarele >>>