Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUPEFIANT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru STUPEFIANT.
BEȚÍE , beții , s . f . 1. Stare în care se află omul alcoolizat ; stare de ebrietate . 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool ; chef . 3. ( În sintagmele ) Beție rece ( sau cu stupefiante ) = stare de amețeală , de hiperexcitație sau de halucinație provocată de introducerea stupefiantelor în organism . Beție albă = toxicomanie . Beția adâncurilor = stare de euforie provocată de creșterea azotului în sânge la persoane care coboară la mari adâncimi în mări sau oceane . 4. Fig . Stare sufletească de tulburare , de uitare de
AMÓC , amocuri , s . n . Boală mintală tropicală , care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase , cu izbucniri spre
... CANÁBIS s . n . 1. ( Livr . ) Cânepă indiană ( Cannabis indica ) . 2. Stupefiant
... COCAÍNĂ s . f . ( Farm . ) Alcaloid extras din frunzele de coca , întrebuințat ca anestezic local și ca stupefiant
... COCAINOMÁN , - Ă , cocainomani , - e , s . m . și f . Persoană care folosește sistematic cocaina ca stupefiant
... COCAINOMANÍE s . f . Obișnuință morbidă de a folosi cocaina ca stupefiant
... oligosperma ) . - Et . nec . DROG ^1 , droguri , s . n . 1. Substanță de origine vegetală , animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant
DROGÁ , droghez , vb . I . Tranz . și refl . A administra sau a lua stupefiante ; a administra sau a lua medicamente în cantități
HEROÍNĂ s . f . Medicament derivat din morfină , cu acțiune analgezică și stupefiantă , mai toxic decât
... MARIJUÁNA s . f . Stupefiant