Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDATORIRI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 24 pentru ÎNDATORIRI.

DISPENSA

... se lipsi de cineva sau de ceva ; a renunța la . . . 2. Tranz . A scuti pe cineva de o obligație , de o îndatorire

 

EGAL

EGÁL , - Ă , egali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial și substantivat ) Care este la fel cu altul într - o anumită privință ; ( despre cetățeni , națiuni etc . ) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri . 2. ( Mat . ) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură . 3. ( Despre obiecte , fenomene sau ființe , comparate cu ele însele sub diverse aspecte , stări ) Neschimbat , statornic ; uniform , invariabil ;

 

HAVALEA

... HAVALEÁ , havalele , s . f . Îndatorire

 

LĂSĂTOR

LĂSĂTÓR , - OÁRE , lăsători , - oare , adj . Care lasă , care amână treburile de azi pe mâine , care își neglijează îndatoririle . - Lăsa + suf . -

 

LOCȚIITOR

LOCȚIITÓR , - OÁRE , locțiitori , - oare , s . m . și f . Persoană care ține locul alteia într - o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia . [ Pr . : - ți - i - ] - Loc + țiitor ( după fr .

 

NEGLIJENT

NEGLIJÉNT , - Ă , neglijenți , - te , adj . 1. Care nu - și îndeplinește îndatoririle cu destulă grijă ; indolent , nepăsător . 2. Care nu se îngrijește de ținuta sa , care are o ținută dezordonată , murdară etc . ; neîngrijit . 3. ( Despre acțiuni , atitudini etc . ale oamenilor ) Care denotă lipsă de atenție , de grijă , de interes ( față de ceva , de cineva sau de

 

NIZAM

NIZÁM , nizamuri , ( I ) s . n . , nizami , ( II ) s . m . I. S . n . ( în evul mediu , în țările române ) . 1. Denumire dată statutului unei bresle în care se specificau drepturile și îndatoririle membrilor acesteia . 2. Normă de lucru fixată printr - un regulament . II. S . m . Soldat turc în

 

OBLIGAȚIE

... OBLIGÁȚIE , obligații , s . f . 1. Datorie , sarcină , îndatorire . 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane , care le sunt îndatorate , să ...

 

OFICIU

... OFÍCIU , oficii , s . n . 1. Denumire dată unor servicii ale unor întreprinderi sau instituții ; serviciu ( administrativ ) ; local , birou al acestui serviciu . 2. Îndatorire ( specială ) , funcție , slujbă . 3. ( La pl . ) Ajutor , serviciu , înlesnire . 4. Slujbă bisericească , serviciu religios . 5. ( Rar ) Încăpere anexă a sufrageriei , în care se ...

 

PREVARICA

PREVARICÁ , prevarichez , vb . I . Intranz . ( Livr . ) A contraveni prin rea - credință , abuz , fraudă de la îndatoririle și obligațiile de

 

PREVARICAȚIUNE

PREVARICAȚIÚNE , prevaricațiuni , s . f . ( Livr . ) Abatere de la îndatoririle de serviciu ; abuz , delict comis de un funcționar aflat în exercițiul

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>