Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADMINISTRAȚIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru ADMINISTRAȚIE.
... DREGĂTÓR , dregători , s . m . ( În Țara Românească și în Moldova ) Demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc , în administrație
EDILITÁR , - Ă , edilitari , - e , adj . Privitor la administrația sau la lucrările de folos public ale unui
... JETÓN , jetoane , s . n . 1. Fisă . 2. Sumă plătită membrilor unui consiliu de administrație
MINISTÉR , ministere , s . n . 1. Organ central al administrației de stat care conduce o anumită ramură a activității statului și care este condus de un ministru ; instituția respectivă ; p . ext . clădirea în care își are sediul această instituție . 2. ( Înv . ) Funcție de ministru . 3. ( Înv . )
MUNICIPALITÁTE , municipalități , s . f . Administrația unui municipiu ( 1 ) ; totalitatea organelor de conducere ale unui municipiu ; persoanele care alcătuiesc aceste organe ; p . ext . oraș municipal ;
MUNICÍPIU , municipii , s . n . 1. Oraș mare , având un rol economic , social , politic și cultural însemnat ; p . ext . administrația unui astfel de oraș ; municipalitate . 2. Nume dat orașelor romane ( din Italia sau din imperiu ) care aveau dreptul la autonomie în treburile
NAZÂR , nazâri , s . m . 1. Înalt funcționar turc , șef al unui departament în guvernul Imperiului Otoman ; guvernator ( turc ) al unui oraș . 2. Slujbaș de rang superior în administrația țărilor românești ; căpetenie peste vătafii plaiurilor ; supraveghetor , administrator . 3. Vătaf de țigani ( domnești ) . [ Var . : nazír s .
PREFÉCT , prefecți , s . m . 1. ( În Roma antică ) Demnitar care conducea o prefectură ( 1 ) . 2. ( În vechea organizație administrativă a țării ) Șef al administrației și poliției într - un județ , care reprezenta aici puterea centrală . 3. Persoană care supraveghea și îndruma instrucția și educația într - o școală , în vechea organizare a învățământului din Imperiul Austro -
PRÉTOR , pretori , s . m . 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare ( și care adesea guverna o provincie romană ) . 2. ( În vechea armată ) Persoană numită pe lângă marile unități militare , cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război . 3. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Șef al administrației și al poliției într - o plasă , care reprezenta aici puterea
RECHIZÍȚIE , rechiziții , s . f . Măsură excepțională prin care un organ al administrației de stat obligă pe cetățeni la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile ( contra plată ) pentru nevoile armatei sau ale
RESORTISÁNT , resortisanți , s . m . Persoană fizică sau juridică aparținând unui stat , unui teritoriu aflat sub administrația altui