Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALIAJ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 110 pentru ALIAJ.

AMALGAM

... AMALGÁM , amalgame , s . n . 1. Aliaj

 

ARSEN

ARSÉN s . n . 1. Element chimic semimetalic , de culoare cenușie cu luciu argintiu , folosit în aliaje . 2.

 

AUSTENITĂ

AUSTENÍTĂ s . f . Component al aliajelor de fier și carbon . [ Pr . : a -

 

BERILIU

BERÍLIU s . n . Metal alb , ductil și maleabil , foarte dur , întrebuințat la aliaje și ca dezoxidant ;

 

BRAZURĂ

... BRAZÚRĂ , brazuri , s . f . Lipitură făcută cu un aliaj

 

BRONZ

... BRONZ , bronzuri , s . n . Aliaj

 

CĂLI

... CĂLÍ , călesc , vb . IV . I. 1. Tranz . A mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă ; a oțeli . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ...

 

CADMIU

CÁDMIU s . n . Metal moale , alb - argintiu , asemănător cu zincul , folosit , sub formă de aliaje , în medicină , în tehnică

 

CARAT

CARÁT , carate , s . n . 1. Indice pentru conținutul relativ în aur al aliajelor acestuia , egal cu a 24 - a parte din masa totală . 2. Unitate de măsură a greutății pietrelor prețioase , egală cu 0 , 2 grame . [ Var . : carátă s .

 

CARBOLOY

... CARBOLÓY s . n . Aliaj

 

CARBURA

... CARBURÁ , carburez , vb . I . Tranz . A introduce carbon în fier sau într - un aliaj

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>