Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMĂRÎ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 24 pentru AMĂRÎ.

OBIDI

... vb . IV . 1. Refl . ( Înv . și pop . ) A se lăsa pradă deznădejdii sau durerii ; a se necăji , a se amărî , a deznădăjdui . 2. Tranz . ( Înv . ) A deplânge , a jeli . 3. Tranz . ( Înv . ) A asupri , a împila ...

 

OBIDIT

OBIDÍT , - Ă , obidiți , - te , adj . ( Înv . și pop . ) 1. Amărât , mâhnit , necăjit , chinuit ; zdrobit de durere . Care exprimă mâhnire , obidă . 2. ( Adesea substantivat ) Nedreptățit , oprimat , asuprit . - V.

 

OBIDOS

OBIDÓS , - OÁSĂ , obidoși , - oase , adj . ( Înv . ) Îndurerat , amărât ; sensibil . - Obidă + suf . -

 

OFTICA

... 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) chinui , a ( - și ) învenina viața , a ( se ) supăra , a ( se ) amărî

 

OFTICAT

OFTICÁT , - Ă , ofticați , - te , adj . ( Pop . ) Tuberculos . Fig . Amărât , chinuit . - V.

 

OTRĂVI

... cu otravă ( 1 ) . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) supăra , a ( se ) necăji ( extrem de mult ) , a ( se ) amărî

 

OTRĂVIT

OTRĂVIT ^1 s . n . ( Rar ) Otrăvire . - V. otrăvi . OTRĂVÍT^2 - Ă , otrăviți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Căruia i s - a dat sau care a luat otravă ( 1 ) ; care s - a intoxicat sau care s - a omorât cu otravă . 2. Care conține otravă ( 1 ) ; în care s - a pus otravă ; otrăvitor , veninos . 3. Fig . Supărat , amărât ,

 

PÂRLIT

PÂRLÍT^2 , - Ă , pârliți , - te , adj . 1. Ars ușor , numai la suprafață . 2. ( Despre oameni sau despre părți ale corpului lor ) Cu pielea înnegrită de soare ; înnegrit , bronzat . 3. ( Despre vegetație ) Ofilit , veștejit , uscat din cauza arșiței . 4. Fig . ( Fam . ; despre oameni ) Sărac , nevoiaș ; necăjit , amărât . PÂRLÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) pârli ; pârlire . - V.

 

PARAPONISIT

PARAPONISÍT , - Ă , paraponisiți , - te , adj . ( Înv . și fam . ; adesea substantivat ) Supărat , necăjit , nemulțumit ; amărât . - V.

 

SUPĂRĂCIOS

SUPĂRĂCIÓS , - OÁSĂ , supărăcioși , - oase , adj . 1. Care se supără ușor , care nu știe de glumă ; susceptibil ; iritabil , irascibil . 2. ( Rar ) Care pricinuiește supărare ; neplăcut . 3. ( Rar ) Întristat , amărât , necăjit . - Supăra + suf . -

 

SUPĂRA

... A avea sau a provoca cuiva o neplăcere ; a ( se ) mâhni , a ( se ) necăji , a ( se ) amărî , a ( se ) întrista . 2. Tranz . A stingheri , a incomoda , a deranja , a stânjeni . 3. Refl ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>