Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATRIBUT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 22 pentru ATRIBUT.
... ATRIBUTÍV , - Ă , atributivi , - e , adj . Care are funcție de atribut
... CONVÉRS , - Ă , converși , - se , adj . ( Despre judecăți , raționamente ) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut
... CU prep . 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ ; a ) indică asocierea : casă cu livadă ; b ) indică conținutul : pahar cu bere ; c ) indică o posesiune sau posesorul : mașinuță ...
... Cu . A nimerit dintr - un foc ( de pușcă ) . 7. ( Introduce un complement instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn . 9. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Din cauza . S - a supărat dintr - o nimica ...
... GENITÍV , genitive , s . n . ( Gram . ) Caz al declinării care indică dependența , apartenența , posesiunea și îndeplinește funcția de atribut
ICONOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco - romană , creștină etc . , a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective . 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele ( de locomoție ) lăsate de vertebrate pe unele
... prin care numim , arătăm cum se cheamă o ființă sau un lucru , o acțiune , o noțiune etc . și prin care acestea se individualizează . 2. Calificativ , atribut
PALEOASTRONAÚT , paleoastronauți , s . m . Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor . [ Pr . : - le - o - as - ] - Paleo - +
PERSONALÍSM s . n . 1. Atitudine a cuiva care ia în considerație numai punctele de vedere și interesele personale ; subiectivism . 2. Doctrină socială care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității ( 1 ) și subordonate lui Dumnezeu ca ființă
SENIOR ^2 , - OÁRĂ , seniori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Sportiv ) care a depășit vârsta juniorilor , vârstă care variază de la sport la sport , de obicei peste 18 ani . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) mai în vârstă , mai bătrână . 3. S . n . ( Pe lângă un nume propriu de persoană , în opoziție cu junior ) Tatăl ( considerat în raport cu fiul ) . [ Pr . : - ni - or ] SENIOR ^1 , seniori , s . m . ( În evul mediu , în apusul Europei ) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat ; p . ext . nobil . [ Pr . : - ni -
... sau înv . " pre " , având funcție de complement direct al unui verb reflexiv ) Numai pe sine nu se vede . 2. ( Precedat de prepoziții , are funcție de atribut